Progrese în tratamentul depresiei severe: Stimularea profundă a creierului aduce rezultate promițătoare
O echipă internațională de cercetători a realizat un studiu inovator asupra stimulării profunde a creierului (DBS), o procedură neurochirurgicală avansată, care a demonstrat eficiență în rândul pacienților cu depresie severă, ce nu au reacționat la tratamentele obișnuite. Conform rezultatelor, jumătate dintre subiecții implicați au afișat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește simptomele.
Această metodă presupune implantarea unor electrozi extrem de subțiri în regiuni specifice ale creierului, având un rol similar cu cel al unui „stimulator cardiac”, dar destinat activității neuronale. Astfel, se corectează funcționarea anormală a creierului, oferind o nouă speranță pacienților care suferă de această afecțiune.
Studiul a fost desfășurat de colaboratori din Marea Britanie la Universitatea Cambridge și din China, rezultatele fiind publicate recent în revista Nature Communications. Cercetătorii au implicat 26 de pacienți de la Spitalul Ruijin din Shanghai, toți diagnosticați cu depresie severă rezistentă la tratamente.
Echipa de cercetare s-a concentrat pe stimularea a două regiuni cerebrale importante: nucleul stria terminalis, care reglează răspunsurile la stres, anxietate și comportamentele sociale, și nucleul accumbens, asociat cu procesarea recompenselor, motivației și plăcerii. Din cele 26 de persoane, 13 au raportat o ameliorare semnificativă a simptomelor, iar dintre acestea, 9 au ajuns în remisie completă, ceea ce înseamnă că au dispărut aproape toate semnele bolii.
Un aspect remarcabil al acestui studiu constă în identificarea unei semnături electrice cerebrale care ar putea prezice eficiența tratamentului. Activitatea electrică în zona frecvenței theta (4–8 Hz), măsurată direct din nucleul stria terminalis, a fost corelată cu intensitatea depresiei și anxietății. Pacienții care aveau o activitate theta crescută prezentau simptome mai severe, iar cei cu valori reduse înainte de procedură au obținut cele mai bune rezultate la 3, 6 și 12 luni.
De asemenea, cercetătorii au observat o corelație între sincronizarea acestor activități cerebrale și un răspuns mai bun la tratament, sugerând astfel că o comunicare eficientă între diverse regiuni ale creierului este esențială pentru recuperare. Pe parcursul intervenției, s-a constatat o scădere a activității theta, concomitent cu îmbunătățirea simptomelor, ceea ce permite teoretic dezvoltarea unor sisteme care ar putea ajusta tratamentul în timp real în funcție de starea emoțională a pacientului.
În cadrul studiului, cercetătorii au evaluat și reacțiile emoționale ale pacienților la imagini cu conținut pozitiv, neutru și negativ. Pacienții care au avut reacții intense la imaginile negative au prezentat cele mai mici șanse de succes al tratamentului, acest lucru oferind o nouă direcție în personalizarea terapiilor.
Deocamdată, stimularea profundă a creierului rămâne o tehnică invazivă și se află în etapa experimentală pentru tratamentul depresiei, nefiind încă autorizată pentru utilizare clinică standard. Totuși, rezultatele acestui studiu sugerează perspective promițătoare pentru pacienții care nu au răspuns la alte forme de tratament.
Cercetătorii continuă să exploreze aceste opțiuni, oferind speranță celor care se confruntă cu provocări severe din cauza depresiei.
