Economia încetinește: creștere anuală modestă, final de an pe minus
Produsul intern brut al României a crescut în 2025 cu doar 0,6% față de 2024, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Imaginea de ansamblu este una de cvasi-stagnare, iar ultimele luni din an au fost marcate de scăderi succesive ale PIB, pe fondul măsurilor de corecție bugetară și al răcirii consumului.
- Economia încetinește: creștere anuală modestă, final de an pe minus
- Ce arată datele INS: trimestru cu trimestru, economia frânează
- De ce încetinește economia: corecția deficitelor trage frâna de mână
- „Nu mai putem consuma mai mult decât ne permitem”
- Cum arată în detaliu revizuirea PIB-ului pe 2025
- Risc de recesiune tehnică sau doar o frână de scurtă durată?
- Concluzie: 2025, un an de „aterizare forțată controlată” pentru economie
În trimestrul IV 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, PIB-ul:
- a crescut cu 0,1% pe serie brută
- a scăzut cu 1,6% pe seria ajustată sezonier
Față de trimestrul III 2025, contracția economică este și mai clară: o scădere de 1,9% pe seria ajustată sezonier.
Ce arată datele INS: trimestru cu trimestru, economia frânează
INS a recalculat seria ajustată sezonier a PIB-ului odată cu includerea datelor pentru trimestrul IV 2025. Noile cifre arată că economia dădea semne de oboseală încă de la începutul anului:
- T1 2025 față de T4 2024: de la +0,1% la -0,6% (revizuire de la 100,1% la 99,4%)
- T2 2025 față de T1 2025: ușoară creștere, de la +1,1% la +1,0%
- T3 2025 față de T2 2025: scădere mai mică decât se estima inițial, de la -0,2% la -0,1%
Per total, în trimestrul IV 2025, PIB-ul ajustat sezonier este în scădere cu 1,6% față de T4 2024, chiar dacă seria brută arată o creștere marginală de 0,1%.
Pe tot anul 2025:
- PIB brut: +0,6% față de 2024
- Economia a crescut, dar extrem de slab, sub potențialul normal al unei economii emergente și mult sub nevoile de finanțare ale statului.
INS subliniază că seriile ajustate sezonier sunt revizuite trimestrial, conform practicii europene, pe măsură ce sunt disponibile date noi.
De ce încetinește economia: corecția deficitelor trage frâna de mână
Premisa de la care pornesc economiștii este simplă: dacă tai deficitul bugetar, reduci și creșterea economică pe termen scurt. Premierul Ilie Bolojan a explicat foarte direct această logică, cu doar câteva zile înainte de publicarea datelor INS:
„Nu ştiu dacă va fi recesiune sau nu, dar avem o certitudine. Nu există nicio ţară în care s-au luat măsuri de corecţie a deficitelor bugetare care să nu aibă un efect de contracţie economică. Nicăieri nu a existat aşa ceva. Deci, inevitabil, avem o măsură de contracţie economică. Cât va fi această contracţie? Dacă ea rămâne la un nivel în care este o creştere minimă sau dacă este o scădere economică, asta va rămâne de văzut. Dar, v-am spus, nu există nici o măsură de ajustare a acestor deficite fără o anumită contracţie economică. Nu există asta. Important este să nu fie pe termen lung această contracţie, să fie un semestru, un trimestru sau trei trimestre şi după aceea să vedem că prin ceea ce se întâmplă, prin scăderea importurilor, prin creşterea exporturilor, prin scăderea ratei inflaţiei, ceilalţi indicatori economici ne duc într-o zonă în care se fac ajustările economice şi economia se aşează pe nişte baze mai sănătoase.”
Cu alte cuvinte, guvernul a început să tragă frâna pe cheltuieli, pentru a reduce deficitele, iar efectul se vede imediat în cifre: cerere mai mică, consum mai temperat, investiții private mai prudente.
„Nu mai putem consuma mai mult decât ne permitem”
Premierul a admis deschis că modelul de creștere bazat masiv pe consum nu mai este sustenabil:
„Ar trebui să ne revenim. Vă spun de ce. Noi nu mai putem consuma decât ceea ce ne putem permite. Ani de zile am consumat mult mai mult decât ne-am putut permite. Am stat pe consum. În momentul în care nu mai pompezi o grămadă de bani, în mod evident scade cererea. Este o realitate asta. Şi noi am încercat să ne reducem cheltuielile şi să ne menţinem investiţiile la un nivel ridicat. Asta e adevărat şi pentru că avem fondurile europene care ne-au ajutat destul de mult pe tema asta. Şi asta vom încerca să facem şi anul acesta. Şi asta este şi provocarea maximă. Provocarea este dublă, pentru că pe de o parte trebuie să ne reducem deficitele, deci, să cheltuim mai puţin, dar pe de altă parte avem nişte investiţii foarte mari, pentru că este anul în care trebuie să absorbim fondurile europene din programul PNRR şi aici avem peste 10 miliarde de euro pe care trebuie să îi absorbim până la finalul lunii august.”
Mesajul cheie:
– tăiem din cheltuieli curente,
– încercăm să ținem investițiile publice la un nivel ridicat, în special pe bani europeni (PNRR),
– acceptăm o perioadă de contracție sau creștere aproape zero, în schimbul unei stabilizări pe termen mediu.
Cum arată în detaliu revizuirea PIB-ului pe 2025
INS a recalculat și rezultatele pentru primele trei trimestre din 2025, iar imaginea este ușor mai bună decât estimările inițiale, dar tot departe de un ritm robust:
- Ianuarie–septembrie 2025, serie brută: +0,9% față de aceeași perioadă din 2024 (față de +0,8% estimat inițial)
- Ianuarie–septembrie 2025, ajustat sezonier: +1,5% (față de +1,4% în prima estimare)
Pe T3 2025:
- PIB ajustat sezonier: 486,8 miliarde lei, în scădere cu 0,2% față de T2, dar cu +1,5% față de T3 2024
- Pe serie brută, T3 2025: 518,1 miliarde lei, cu +1,7% față de T3 2024
INS notează și câteva evoluții sectoriale mai relevante (între prima și a doua estimare provizorie):
- Agricultură, silvicultură și pescuit: contribuție ușor mai mare la creșterea PIB (de la +0,5% la +0,6%)
- Industrie: contribuție constantă (+0,2%), ușoară revizuire pozitivă a volumului
- Construcții: rămân un motor de creștere (+0,8%), cu volum în ușoară creștere
- Comerț, transport, depozitare, hoteluri și restaurante: contribuție revizuită de la +0,1% la +0,2%, ceea ce indică un consum încă activ, dar departe de anii de boom.
Pe partea de utilizare a PIB, INS atrage atenția că:
- consumul populației a contribuit mai mult decât se estima inițial la creșterea PIB
- consumul administrațiilor publice a fost ajustat semnificativ în jos în anumite componente
- formarea brută de capital fix (investițiile) a avut o contribuție mai mică decât în prima estimare, semn că mediul privat este mai prudent.
Risc de recesiune tehnică sau doar o frână de scurtă durată?
Scăderea PIB în T3 și T4 2025 pe seria ajustată sezonier ridică natural întrebarea: intră România în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere)?
În acest moment, datele indică:
- T3 2025: scădere mică, de -0,1% (după revizuire)
- T4 2025: scădere clară, de -1,9%
Din punct de vedere strict tehnic, economia este la limita definiției de recesiune. Premierul Ilie Bolojan evită încă acest termen, dar admite că o perioadă de contracție pe 1–3 trimestre este prețul pentru a repara dezechilibrele.
Important de urmărit în 2026:
- dacă investițiile din fonduri europene reușesc să compenseze frâna pe consum
- dacă inflația continuă să se tempereze, permițând reducerea dobânzilor
- dacă exporturile își revin, pe fondul unei cereri externe mai bune.
Dacă aceste condiții se îndeplinesc, scenariul este de revenire lentă, cu ritmuri de creștere mai sănătoase, dar mai puțin spectaculoase decât în anii de expansiune bazată pe consum.
Concluzie: 2025, un an de „aterizare forțată controlată” pentru economie
Anul 2025 se conturează ca un an de aterizare forțată, dar controlată pentru economia României:
- Creștere anuală simbolică: +0,6% PIB
- Două trimestre la rând cu scădere pe ajustat sezonier
- Corecție a deficitelor bugetare, cu efect direct de răcire a economiei
- Miza principală în 2026: absorbția fondurilor PNRR și menținerea investițiilor la un nivel ridicat, în paralel cu reducerea deficitului.
Rămâne ca următoarele trimestre să confirme dacă aceasta este doar o pauză scurtă de respirație sau începutul unei perioade mai lungi de creștere lentă.
Sursa: date și comunicat Institutul Național de Statistică (INS); declarații Ilie Bolojan la Digi24; date Agerpres.
