România devine tot mai atractivă pentru investitorii interesați de Europa Centrală și de Est, datorită sprijinului guvernamental care poate acoperi până la 70% din costurile eligibile. Totuși, lipsa predictibilității fiscale și contextul politic intern continuă să frâneze potențialul real de creștere.
Un raport recent realizat de Colliers arată că România a devenit una dintre cele mai competitive țări din Europa Centrală și de Est pentru investitori, în special datorită intensității ajutorului de stat. Acest sprijin, care poate ajunge la 70% din cheltuielile eligibile, oferă un avantaj clar în fața altor state din regiune, cum ar fi Polonia sau Ungaria, unde procentul de sprijin se situează între 50-60%, în funcție de regiune.
Cu toate acestea, experții avertizează că acest avantaj fiscal nu este suficient pentru a compensa alte probleme majore. Instabilitatea politică internă, lipsa de claritate fiscală și incertitudinile globale cântăresc greu în decizia finală a companiilor internaționale.
„România se remarcă în regiune prin intensitatea sprijinului guvernamental, mai ales pentru investițiile în producție. Ajutoarele de stat pot oferi un impuls decisiv companiilor care vor să se extindă sau caută spații pentru relocarea activităților, ceea ce este un aspect tot mai important având în vedere schimbările pe plan geopolitic la nivel global. Totodată, România devine tot mai atractivă și pentru sectorul serviciilor externalizate, oferind spații moderne, bine poziționate și susținute de politici publice favorabile”, explică Victor Coșconel, director Colliers.
Investiții în scădere față de vecini
În 2024, România a atras investiții în industria prelucrătoare în valoare de 1,7 miliarde de euro, ceea ce ar urma să genereze peste 8.900 de locuri de muncă. Cu toate acestea, Polonia, Ungaria și Cehia au reușit să atragă fiecare între 2,5 și 2,9 miliarde de euro, ceea ce indică un decalaj important în ciuda sprijinului mai generos oferit de statul român.
„Ajutorul de stat este doar un element care influențează decizia unei companii de a investi într-o anumită țară și, deși este foarte bine că România e generoasă pe acest plan, acest aspect nu poate compensa în totalitate elementele negative ale momentului. Incertitudinile globale, dublate de instabilitate pe plan intern și lipsa clarității privind politica fiscală, cântăresc mai mult decât ajutorul suplimentar pe care România îl oferă față de Polonia sau Ungaria”, avertizează Coșconel.
Spațiile de birouri: orașele mari vin cu avantaje
În sectorul serviciilor și al spațiilor de birouri, orașe precum Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara devin tot mai competitive. Deși proiectele de birouri nu beneficiază direct de ajutoare financiare, aceste centre urbane oferă beneficii indirecte importante: infrastructură dezvoltată, forță de muncă calificată și politici locale prietenoase cu investitorii.
Perspective și oportunități
Potrivit Colliers, cele șase economii majore din CEE (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Bulgaria) dețin împreună aproape 90% din stocul de spații industriale moderne din regiunea CEE-13. În România, stocul per capita este de doar 0,7 metri pătrați, față de până la 3 metri pătrați în Europa de Vest, semnalând un potențial considerabil de dezvoltare.
Totodată, Pactul Verde European și obiectivele ESG impulsionează investițiile în clădiri sustenabile și soluții tehnologice avansate. Dezvoltatorii și investitorii care acționează rapid pot profita de un nou val de oportunități, într-un climat economic regional care pare să revină pe creștere.
„Sprijinul de stat poate face diferența în atragerea unor chiriași importanți, în special în contextul unei concurențe regionale în creștere. Proprietarii care comunică eficient aceste avantaje pot obține rate mai mari de ocupare și randamente mai bune. Chiar și în contextul noilor reglementări, cum este impozitul minim global, regiunea CEE rămâne extrem de competitivă pentru investitori. Datele din 2024 confirmă revenirea pieței”, a concluzionat Victor Coșconel.
România dispune de atuuri clare în cursa pentru atragerea capitalului străin, însă potențialul maxim va putea fi atins doar prin consolidarea stabilității interne, transparență fiscală și un cadru predictibil. Investitorii caută mai mult decât stimulente: vor siguranță, planificare pe termen lung și coerență guvernamentală.