Guvernul României caută o soluție temporară pentru menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune, în contextul în care Bruxelles-ul insistă pe oprirea acestora. Motivul? Riscurile asupra securității energetice.
România solicită oficial Comisiei Europene amânarea termenului de închidere a centralelor energetice pe cărbune, până la implementarea completă a unui plan de investiții menit să înlocuiască capacitatea acestora. Inițiativa vizează evitarea unui posibil dezechilibru în sistemul energetic național.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat joi, după ședința de Guvern, că această solicitare nu echivalează cu renunțarea la angajamentele asumate de țara noastră, ci cu o reprogramare realistă.
„Raportat la problema scoaterii din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune este o problemă de interes naţional. Sunt 1.755 de megawaţi, după cum vă poate confirma şi Ministerul Energiei care deţine informaţiile detaliate.”
Oficialul a mai precizat că planul României este să își respecte în totalitate obligațiile europene privind tranziția energetică, dar într-un ritm care să nu pericliteze stabilitatea rețelei.
„Discuţiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu ne respecta angajamentul faţă de Comisie pentru scoaterea din funcţiune a acestor capacităţi energice şi de a amâna până când planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi va fi dus la bun sfârşit.”
În discuție sunt în principal centralele de la Turceni și Ișalnița, două puncte-cheie pentru producerea energiei în România. Închiderea acestora fără o alternativă viabilă ar putea duce la dezechilibre grave.
„Este vorba de centralele de la Turceni şi Işalniţa şi este o problemă de siguranţă energetică naţională care afectează prin scoaterea din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, afectează siguranţa energetică a României”, a afirmat Marcel Boloş.
