Deficitul Bugetar al României: O Privire Asupra Evoluției și Provocărilor
Conform celor mai recente date furnizate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar al României a atins, la 30 iunie 2025, aproape 70 de miliarde de lei, echivalentul a 3,68% din Produsul Intern Brut (PIB). Comparativ, în aceeași perioadă a anului trecut, deficitul se situa la 3,6% din PIB și sub 64 de miliarde de lei. Deși procentul este ușor crescut, specialiștii subliniază că bugetul se îmbunătățește treptat. Dacă autoritățile vor aplica cu responsabilitate măsurile fiscale, România ar putea să se apropie de ținta de deficit asumata în fața Comisiei Europene.
În acest context, Christian Năsulea, profesor universitar de economie mondială și director executiv al Institute for Economic Studies – Europe, a comentat: „Diferența dintre venituri și cheltuieli arată că Guvernul interimar a fost mai atent la utilizarea banilor publici decât precedentele administrații. Deși cheltuielile nominale au crescut, deficitul s-a micșorat, ceea ce este un semn pozitiv. Totuși, trebuie să fim prudenți și conștienți că există o mulțime de cheltuieli care necesită control.”
Obiectivul pe termen lung al României rămâne un deficit sub 3% din PIB, valoare pe care atât evaluatorii internaționali, cât și specialiștii locali o consideră esențială. „Indiferent când vom ajunge la acel procent, important este să ne îndreptăm spre această direcție. Nu trebuie să ne complacem în ideea că un deficit de 3,68% este acceptabil”, a mai declarat Năsulea.
Premierul Ilie Bolojan a accentuat, în cadrul unei conferințe de presă, că rectificarea bugetară actuală va fi negativă și că nu mai sunt fonduri suplimentare disponibile. „Decența și normalitatea ar trebui să fie priorități, chiar dacă există cerințe neprevăzute”, a afirmat prim-ministrul. Dacă acest principiu va fi respectat, România ar putea să îmbunătățească situația deficitului, însă mesajul lui Năsulea este clar: „Miniștrii trebuie să vină să expună economiile realizate și nu să ceară suplimentări.”
Un aspect des discutat este modul în care trebuie să raportăm rezultatele noastre către Bruxelles. Năsulea a subliniat că, fiind observați îndeaproape de economiști internaționali, orice cosmetizare a raportării va fi ușor de identificat. „Simplul fapt că ne prezentăm cu un deficit de 6,9% nu va ține loc de realitate dacă am ascuns cheltuieli sub preș”, a concluzionat expertul economic.
Evoluția Veniturilor și Cheltuielilor în 2025
În primele șase luni ale anului 2025, cheltuielile totale din bugetul de stat au depășit 380 de miliarde de lei, reprezentând 20% din PIB, în creștere față de cele 340 de miliarde de lei din anul precedent. Cheltuielile cu dobânzile s-au majorat semnificativ, atingând 25 de miliarde de lei, iar cheltuielile de personal au crescut la 85,5 miliarde de lei.
Pe partea de venituri, România a înregistrat o creștere de la 275 de miliarde de lei la 310,5 miliarde de lei. Venitul fiscal a cunoscut o ascensiune de la 136 la 152 de miliarde de lei, ceea ce sugerează o îmbunătățire a colectării.
Guvernul a adoptat deja un pachet de măsuri fiscale, însă impactul acestor modificări va depinde de adapatarea mediului de afaceri. Năsulea a subliniat că majorarea TVA nu garantat o creștere a veniturilor, având în vedere că ajustările pot duce, paradoxal, la o diminuare a încasărilor.
Măsuri de Austeritate și Provocări Viitoare
Premierul Bolojan a menționat că se urmărește limitarea indemnizațiilor din companiile publice și depolitizarea consiliilor de administrație. Totuși, aplicarea efectivă a acestor măsuri necesită timp. „Legea Salarizării Unitare este un proces complex ce nu poate fi implementat în perioada de dinaintea alegerilor, mai ales într-un interval atât de scurt”, a avertizat Năsulea.
În concluzie, dacă România vrea să recâștige încrederea pe scena europeană, este esențial ca rezultatele financiare să fie moi, dar nu doar cosmetizate. Privind în viitor, România are nevoie de decizii responsabil juste pentru a preveni repetarea greșelilor din trecut și a asigura un parcurs economic sănătos.
