România se confruntă cu un program de austeritate drastic în fața unei crize financiare
Românii vor trebui să suporte un impact social considerabil ca urmare a implementării celui mai amplu plan de austeritate din ultimele două decenii. Aceasta măsură vine într-un moment politic instabil și într-un climat economic nesigur. Conform unui articol publicat vineri, 1 august 2025, de Frankfurter Allgemeine Zeitung, „guvernul” este nevoit să acționeze rapid din cauza unei situații financiare precare.
Măsuri severe pentru reducerea deficitului
Planul de austeritate va afecta profund viețile cetățenilor români. Executivul de la București trebuie să diminueze cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, care a atins anul trecut 9,3% din PIB. Astfel, începând cu 1 august 2025, vor fi implementate majorări ale impozitelor și accizelor, iar cheltuielile vor fi reduse drastic, fiind promise și tăieri de privilegii.
Pe lângă aceste măsuri, se estimează o creștere a inflației, care ar putea să urce de la 5,7% la 8% în cursul acestui an. Specialiștii apreciază că, până în 2026, nici pensiile, nici ajutoarele sociale, nici salariile din sectorul public nu vor fi majorate pentru a menține sub control cheltuielile statului.
Impactul asupra economiei și provocările politice
FAZ subliniază că veniturile suplimentare generate de măsurile de austeritate ar putea acoperi aproape jumătate din necesarul de consolidare bugetară, cu scopul de a reduce deficitul la 8% în acest an. Totuși, aceste măsuri se vor traduce prin schimbări dureroase pentru populație și se preconizează că vor accentua stagnarea economică, vor ridica inflația și pot provoca o creștere a șomajului.
Analizând situația politică, cotidianul german menționează contrarietățile din coaliția de guvernare. Viitorul planului de austeritate al premierului Ilie Bolojan este pus sub semnul întrebării, mai ales că mii de români au protestat față de aceste măsuri, iar opoziția a inițiat o moțiune de cenzură. De asemenea, agenția de rating S&P a avertizat asupra dificultăților economice și politice ce ar putea afecta agenda guvernamentală.
Un alt element de instabilitate vine din demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, el fiind acuzat de corupție, fiind un simbol al reformelor promise.
Privind spre viitor: o speranță în consumul intern
Perspectivele economice nu sunt optimiste în contextul austerității. Cu o creștere economică modestă, se speră ca românii să își folosească economiile pentru a sprijini consumul, sector ce a fost vital pentru economie în ultimii ani.
Pe termen scurt, se preconizează o inflație crescută și stagnare economică, cu o posibilă ușurare doar prin reducerea deficitului de cont curent. Datoria publică ar putea să crească, iar Banca Națională nu va reduce dobânda-cheie, păstrând astfel o politică de creditare strictă.
Conform concluziei Frankfurter Allgemeine Zeitung, în ciuda provocărilor, investitorii străini continuă să susțină statul român, atrași de randamentele obligațiunilor, care se dovedesc a fi mai avantajoase comparativ cu cele din alte țări, cum ar fi Germania.
