România se confruntă cu o situație economică complicată: deficitul bugetar și inflația afectează perspectivele de creștere
În contextul unei inflatii persistente, România se află în fața unor provocări fiscale semnificative. Analiștii economici subliniază că, deși deficitul bugetar pare să se reducă, impactul inflației asupra salariilor reale afectează din ce în ce mai mult puterea de cumpărare a românilor.
Raportul recent al economiștilor de la Erste arată că România se află în fața celui mai mare deficit fiscal din regiune, cu perspective sumbre pentru anul 2025. Deși recent s-a aprobat un pachet de consolidare fiscală, se așteaptă ca deficitul să crească la 8% din PIB, depășind astfel ținta inițială de 7%.
Deficitul din acest an rămâne ușor sub nivelul de 9,3% atins anul trecut, un indicator al dificultăților cu care se confruntă economia. Totuși, se estimează o îmbunătățire semnificativă în 2025, când deficitul ar putea scădea la 6,4% din PIB. Universitatea UniCredit estimează un deficit de 8,5% în 2024, întărind ideea că România trebuie să facă față unor condiții economice dificile.
Pe fondul acestor probleme fiscale, România a implementat recent majorări de taxe, incluzând o creștere a impozitului pe dividende de la 10% la 16%, și taxe pe proprietate. De asemenea, TVA-ul a crescut de la 19% la 21%, mărind astfel povara financiară pe gospodării.
În ceea ce privește cheltuielile, Deutsche Bank prognozează că România va păstra nivelurile salariale și ale pensiilor la standardele actuale, dar și o consolidare a administrației publice. Se estimează măsuri fiscale ce reprezintă 3,75% din PIB în 2025, o creștere semnificativă față de 1,2% în 2024.
Creștere economică anemică
Performanța economică a României a fost slabă în ultimul an, cu o creștere de doar 0,8% în contextul unui deficit bugetar aproape record. Consumul ridicat s-a bazat pe importuri, ceea ce a dus la stagnare. Prognozele pentru 2025 indică o dinamică economica modestă, estimată la 0,3%.
Banca ING previzionază o creștere de 1,4% în 2026, dar România va avea în continuare cea mai redusă dinamică a PIB din regiune, în contrast cu performanțele promițătoare ale altor state precum Polonia sau Cehia.
Inflație continuă
Chiar și în acest context de creștere economică slabă, inflația se menține alarmant de ridicată. Rata inflației a crescut la 9,9% în august, o creștere semnificativă față de 7,8% în luna precedentă. Analiștii se așteaptă ca inflația să continue să depășească șapte procente pe parcursul anului 2025, ceea ce ridică semne de întrebare privind viitorul economic al țării.
Experții de la Erste susțin că România va înregistra cea mai mare inflație medie din regiune, estimată la 5,6% în 2024, 7% în 2025 și 6,2% în 2026. Acest lucru se traduce printr-o presiune semnificativă asupra gospodăriilor, care se confruntă cu scăderea puterii de cumpărare.
Pe plan salarial, creșterile reale s-au temperat, dinamicile salariilor reale înregistrând o scădere semnificativă. În România, salariile pot scădea în termeni reali, având în vedere că rata inflației rămâne ridicată.
România se află într-o poziție economică precarizată, cu o combinație de deficit fiscal și inflație care ridică dificultăți semnificative într-un peisaj regional mai stabil. Potrivit Erste, aceste condiții necesită măsuri hotărâte pentru a readuce economia pe un curs sustenabil, așadar este esențial ca autoritățile să răspundă rapid provocărilor economice actuale.
