Măsuri de austeritate în România: Guvernul propune concedieri și creșteri de taxe
România se pregătește să intre într-o etapă delicată de guvernare, având în față provocările unui deficit bugetar care atinge 9,3% din PIB, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Măsurile drastic propuse de actuala coaliție pot genera un val de nemulțumire în rândul cetățenilor.
Printre soluțiile discutate se numără reducerea cu 20% a personalului din sectorul public, ceea ce înseamnă că aproximativ 167.000 de angajați ar putea fi afectați. De asemenea, se preconizează o majorare a TVA-ului și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc, conform unei analize publicate de Politico.
Dacă deficitul nu va fi controlat, România riscă o retrogradare a ratingului suveran, ceea ce ar aduce costuri mai mari la împrumuturi și ar complica și mai mult situația economică. Mai mult, fondurile europene esențiale pentru dezvoltarea regională și recuperarea post-pandemie ar putea fi suspendate.
Coaliția condusă de liberalul Ilie Bolojan, învestită recent, se confruntă deja cu reacții adverse față de reformele anunțate. Recent, angajații din sectorul public au protestat împotriva unei propuneri legislative care ar reduce sporurile și zilele libere pentru muncă în condiții de risc. Ca urmare a protestului, discuțiile au fost suspendate pentru a permite consultări cu sindicatele.
Comisia Europeană a stabilit că România ar trebui să reducă deficitul la 2,8% din PIB până în 2030, o temă ce va fi discutată pe 8 iulie, la reuniunea miniștrilor de finanțe din UE.
Până la atingerea acestor obiective, guvernanții vor trebui să implementeze măsuri dureroase, cum ar fi majorarea accizelor, creșterea impozitelor pe profit și dividende de la 10% la 16%, și ajustarea TVA-ului pentru anumite produse energetice de la 5% la 9%, în timp ce cote reduse de TVA vor fi ridicate la 19%.
“„Această corecție este atât de amplă, atât de profundă, încât durerea nu poate fi evitată””, a afirmat Daniel Dăianu, fost ministru de Finanțe și actual președinte al Consiliului Fiscal, denumind această perioadă „o zi a socotelilor” pentru România.
Pe lângă aceste măsuri, Guvernul va analiza și proiectele de investiții, limitând sprijinul public la cele ce contribuie la creșterea exporturilor și generarea de valoare adăugată.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat importanța conștientizării populației și colaborării cu investitorii internaționali, menționând că este esențial să evităm retrogradarea care ar îngreuna și mai mult situația economică.
Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice la Expert Forum, consideră dificil pentru guvern să convingă populația de necesitatea austerității, dat fiind că cetățenii continuă să observe aceleași fețe în conducerea țării, față de care s-au exprimat negativ la ultimele alegeri. Coaliția actuală include trei dintre partidele ce au contribuit la creșterea deficitului în anii anteriori: PSD, PNL și UDMR.
Totuși, europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan apreciază trecutul reformist al lui Ilie Bolojan, subliniind realizările acestuia ca primar al Oradei.
Cu toate acestea, Nuțu a subliniat că austeritatea va fi extrem de nepopulară, mai ales dacă reducerea cheltuielilor nu se extinde și la pensiile speciale. “„Oamenii vor fi foarte furioși și la următoarele alegeri vor mătura pe toată lumea””, a afirmat ea, anticipând astfel o posibilă creștere a extremismului populist.
Atât Dăianu, cât și Nuțu au subliniat că o colectare mai eficientă a TVA-ului ar putea fi o soluție esențială în reducerea deficitului. De exemplu, în 2022, România a pierdut 8,5 miliarde de euro din TVA-ul potențial, ceea ce reprezintă mai mult de 30% din încasările posibile, conform datelor Comisiei Europene.
Se preconizează ca ANAF să fie digitalizată pentru a combate evaziunea, având în vedere că mulți români desfășoară activități economice fără declarații.
În concluzie, misiunea guvernului este complicată, iar lipsa unei analize de impact pentru majoritatea măsurilor planificate ridică semne de întrebare. Daniel Dăianu a menționat că, în scenariul optimist, deficitul bugetar ar putea scădea sub 8% din PIB până la finalul anului, afirmând că România ar putea evita retrogradarea.
