De la sfârșitul crizei la oportunități economice
România a cunoscut o ascensiune economică remarcabilă în ultimii 15 ani, devenind un actor esențial în sud-estul Europei. În 2005, cu doi ani înainte de aderarea sa la Uniunea Europeană, economia românească genera puțin peste două treimi din PIB-ul Greciei. Însă, cifrele actuale arată o schimbare semnificativă în peisajul economic regional.
Produsul intern brut al României a depășit acum de două ori valoarea similară a Greciei, chiar și într-un interval în care economia elenă a înregistrat o redresare notabilă. Având aproape 20 de milioane de locuitori, România beneficiază nu doar de o populație mai numeroasă, ci și de o producție economică pe cap de locuitor superioară celei din Grecia.
Infrastructura într-o stare alarmantă
În ciuda acestor progrese economice, România se confruntă cu o problemă persistentă: infrastructura. Corupția și nepotismul, răspândite la nivel guvernamental, au condus la o risipă semnificativă a fondurilor europene. Aeroportul Henri Coandă din București este adesea clasat printre cele mai neîngrijite aeroporturi din Europa. Punctele de control necorespunzătoare și condițiile generale deplorabile fac din acesta o experiență frustrantă pentru pasageri. În plus, multe gări din întreaga țară se află într-o stare jalnică, iar lipsa autostrăzilor între orașele mari subliniază slăbiciunile infrastructurale.
Contrastul devine și mai evident atunci când se compară unele vile suspectate a fi construite prin deturnarea fondurilor publice cu starea gării din provincie. Deși trenurile românești sunt mai punctuale decât cele nemțești, aceasta nu reprezintă o mare realizare.
Un val de emigrare alarmant
Corupția din ultimii ani a avut un impact grav asupra demografiei României. Cu peste trei milioane de români stabilindu-se în alte state din Uniunea Europeană—aproape 16% din populație—țara deține un record pe care nimeni nu și-l dorește. Când includem și românii din afara UE, precum cei din Marea Britanie și SUA, numărul depășește patru milioane. Deși și alte state, precum Croația și Bulgaria, se confruntă cu probleme similare de emigrare, România este cu mult în frunte, ceea ce reflectă calitatea scăzută a guvernării.
Deși perspectivele nu par promițătoare, există și motive de optimism. Noul primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, a reușit să echilibreze bugetul capitalei și nu a fost compromis prin acuzații de corupție. Câștigul său în alegerile recente, mai ales în fața unui contracandidat naționalist, oferă României o rază de speranță privind o potențială reformă.
Ilie Bolojan, noul prim-ministru, prezintă o imagine pozitivă. Este de așteptat ca România să colaboreze eficient cu Uniunea Europeană în eforturile de reducere a deficitului bugetar și de reformare a structurilor interne, inclusiv a serviciilor secrete. Dacă aceste inițiative rămân pe calea cea bună, România ar putea atrage înapoi un număr tot mai mare de emigranți, un semn al unei recuperări economice durabile.
