România își redefinește politica climatică: 10 pași spre un viitor verde!

Performanța climatică a României: Progrese și Provocări

România a făcut pași semnificativi în domeniul protecției mediului, conform recentului Indice de Performanță în Domeniul Schimbărilor Climatice (CCPI). Acest indice, care evaluează politicile climatice ale țărilor la nivel global, evidențiază atât realizările, cât și zonele care necesită îmbunătățiri urgente.

CCPI oferă o evaluare detaliată a performanțelor a 63 de țări, inclusiv Uniunea Europeană, reprezentând peste 90% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Evaluările se realizează pe baza a patru criterii principale: emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea energiei regenerabile, consumul energetic și politicile climatice. Cu toate acestea, rezultatele sugerează că eforturile actuale sunt insuficiente pentru a preveni efectele adverse ale schimbărilor climatice.

Necesitatea limitării creșterii temperaturii globale

Criza climatică reprezintă o amenințare majoră pentru viața pe Pământ. Acordul de la Paris stipulează că încălzirea globală trebuie limitată la 1,5°C pentru a reduce impactul acestei crize. Astfel, intervențiile decisive sunt esențiale pentru diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, factori cheie în schimbările climatice.

Începând din 2005, CCPI oferă o platformă pentru compararea acțiunilor naționale în fața schimbărilor climatice, generând transparență și permite evaluarea progreselor sau eșecurilor.

Ierarhia climaterică: Primele locuri rămân vacante

Analizând criteriile stabilite, CCPI a constatat că nicio țară nu se află într-o poziție suficient de bună în toate cele patru categorii pentru a ocupa primele locuri în clasament. Astfel, pozițiile superioare rămân vacante, în timp ce Danemarca, Marea Britanie și Maroc conduc ierarhia.

În contrast, Rusia, Statele Unite, Iran și Arabia Saudită se află la coada listei, subliniind o lipsă de angajament în lupta împotriva schimbărilor climatice.

România, în ascensiune: Creștere semnificativă în clasament

România se află pe locul 16 în CCPI, înregistrând o avansare notabilă de 16 locuri comparativ cu anul precedent. Aceasta a fost evaluată favorabil în domeniul emisiilor de gaze cu efect de seră și consumului energetic, dar scorurile la capitolul politici climatice și energie regenerabilă rămân slabe. Dacă ținem cont de locurile vacante, România urcă pe 13, iar fără Maroc, Chile și Pakistan, se situează pe 10 în UE.

Specialiștii indică realizările derivate din Strategia pe Termen Lung adoptată la sfârșitul lui 2023, recunoscând în mod special potențialul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.

În plus, Planul Național de Redresare și Reziliență preconizează eliminarea treptată a cărbunelui și stimularea energiei solare și eoliene.

Provocările persistente: Ambiția legislativă

Cu toate acestea, provocările rămân. Experții subliniază că actualele obiective permit emisii de gaze cu efect de seră de 3 MtCO2 echivalent până în 2050. „Această lipsă de ambiție implică semnale negative și slăbește aplicarea legii”, declară ei.

Guvernul trebuie să îmbunătățească reglementarea emisiilor de gaze, asigurându-se că se respectă standardele naționale și europene. Criticile se îndreaptă și către clasificarea gazelor fosile ca „combustibil de tranziție”, un aspect controversat.

Strategii pentru viitor: O abordare integrată

Experții recomandă dezvoltarea unei legislații care să sprijine comunitățile energetice locale, în paralel cu un cadru de planificare națională pentru a reduce dependența de gazele fosile.

Obiectivul României de a reduce emisiile cu 19% până în 2030, față de nivelurile din 1990, prin creșterea instalațiilor de pompe de căldură și tehnologie solară, este considerat ambițios, însă sectorul transporturilor trebuie să își îmbunătățească semnificativ performanțele.

Prin programul REPowerEU, guvernul a inițiat granturi pentru modernizarea sistemelor de încălzire, dar se cere o simplificare a criteriilor de acces pentru a extinde eficiența și acoperirea acestui program.

Planurile de dezvoltare a feroviarului și metroului, alături de extinderea pistelor pentru biciclete și norme stricte pentru eficiența energetică în renovarea clădirilor, sunt măsuri esențiale care trebuie implementate pentru a susține tranziția ecologică.

România are în față o provocare majoră, dar cu eforturi concertate și angajamente clare, poate deveni un lider în lupta împotriva schimbărilor climatice.