Inflația în Uniunea Europeană: România se menține pe primul loc
În iulie, inflația anuală a Uniunii Europene a crescut la 2,4%, în urcare față de 2,3% în luna precedentă. România continuă să înregistreze cea mai mare rată a inflației, cu un avans anual al prețurilor de 6,6%, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
În luna iulie, cele mai scăzute rate anuale ale inflației în cadrul UE au fost înregistrate în Cipru (0,1%), Franța (0,9%) și Irlanda (1,6%). De cealaltă parte, România (6,6%), Estonia (5,6%) și Slovacia (4,6%) domină clasamentul țărilor cu cele mai ridicate rate inflaționiste.
Comparativ cu iunie 2025, inflația a scăzut în opt state membre, a rămas stabilă în șase țări și a crescut în 13, inclusiv România, unde a sărit de la 5,8% la 6,6%.
În zona euro, inflația a rămas constantă, la 2%, conform țintei stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE). Contribuția majoră la inflația din zona euro provine din sectorul serviciilor, cu 1,46 puncte procentuale, urmate de alimente, alcool și țigări cu 0,63 puncte. Prețurile energiei, pe de altă parte, au scăzut cu 0,23 puncte procentuale.
În România, datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) arată un salt al inflației la 7,84% în iulie 2025, de la 5,7% în iunie. Aceasta se datorează majorării prețurilor la alimente (7,67%), servicii (7,33%) și bunuri nealimentare (8,18%). Indicele prețurilor de consum pentru iulie comparativ cu iunie a fost 102,68%, iar inflația din prima jumătate a anului a fost de 5,8%.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în sus prognoza inflației pentru finalul anului 2025 la 8,8%, de la 4,6% anunțate anterior, anticipând o scădere la 3% la finalul anului 2026.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că este de așteptat ca inflația să atingă un vârf în luna septembrie, între 9,6% și 9,7%, iar la finalul anului să depășească 9%.
Această evoluție a inflației va rămâne un subiect de interes pentru politicieni, economiști și cetățeni, având un impact semnificativ asupra puterii de cumpărare și a economiei naționale. Harta economică a Europei de Est continuă să fie marcată de provocări, iar România trebuie să găsească soluții viabile pentru a face față acestor fluctuații.
