România, pe calea unor datorii record: Costurile dobânzilor depășesc Grecia
Presiunile financiare asupra României devin tot mai evidente, cu estimări care indică faptul că în anul 2026, dobânzile vor constitui mai mult de 3% din PIB. Aceasta înseamnă aproximativ 10% din veniturile totale ale statului, depășind astfel nivelul atins de Grecia. Această situație îngrijorătoare a fost scoasă la iveală într-o analiză recentă publicată de Profit.ro, care a avertizat asupra riscurilor financiare tot mai mari pentru economia românească.
Creșterea datoriilor generează o povară tot mai mare asupra bugetului național, în condițiile în care nevoia de împrumuturi rămâne constant ridicată. Expertiza a fost solicitată și de publicația Adevărul, care a discutat cu doi economiști influenți pe această temă, Bogdan Glăvan și Adrian Negrescu.
Cheltuielile excesive, rezultatul unei gestionări ineficiente
Bogdan Glăvan, profesor de Economie la Universitatea Româno-Americană, subliniază că acest trend negativ se datorează politicilor bugetare din anii anteriori. „Este o consecință a risipei și a cheltuielilor excesive. De exemplu, planul bugetar propus Comisiei Europene în octombrie 2024 anticipa o astfel de povară abia în 2028. Însă, lucrurile au evoluat chiar mai rău”, a declarat Glăvan. El consideră că stagnarea economică a contribuit la agravarea datoriilor și menționează că o gestionare mai eficientă a resurselor ar fi putut aduce beneficii economice.
Expertul consideră că imaginea de ansamblu este una alarmantă, în contextul în care credibilitatea politicilor bugetare ale României este sub semnul întrebării în fața investitorilor.
Împrumuturi masive: 1 miliard de euro pe săptămână
Adrian Negrescu, consultant economic, avertizează că România se află într-un ritm alarmant al împrumuturilor. „Statul se împrumută în medie cu un miliard de euro pe săptămână, ceea ce ne transformă în dependenti de datorie. Aceasta va afecta, fără îndoială, generațiile viitoare”, a precizat Negrescu.
Specialistul subliniază faptul că, pentru a îmbunătăți această situație nefastă, autoritățile ar trebui să mute datoriile pe termen lung și să implementeze reforme care să reducă necesitatea cheltuielilor curente din împrumuturi.
Negrescu a lăsat să se înțeleagă că datoria publică a României a crescut semnificativ, de la 74 miliarde de euro în 2019 la aproximativ 250 miliarde de euro în prezent. „Ritmul de creștere al datoriilor este cel mai ridicat din Uniunea Europeană și există semne îngrijorătoare cu privire la capacitatea statului de a onora aceste datorii în viitor”, a conchis el.
România se află, așadar, într-un punct critic, unde reformele sunt mai necesare ca niciodată pentru a asigura un viitor financiar stabil și sustenabil. Fără acțiuni decisive și responsabilitate fiscală, perspectiva pe termen lung pentru economie ar putea deveni problematică.
