România, sub presiunea datoriei publice în creștere
Recent, cheltuielile bugetare ale României au cunoscut o expansiune semnificativă, atingând suma de 23,35 miliarde de lei. Dintre acestea, plățile pentru dobânzi au crescut alarmant, depășind 12,1 miliarde de lei, ceea ce evidențiază o majorare semnificativă față de împrumuturile din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care au crescut cu doar 5,37 miliarde de lei.
Bugetul inițial pentru anul 2025, conceput sub conducerea guvernului Ciolacu (PSD), a stabilit un deficit de 7% din PIB. Totuși, actuala administrație de sub conducerea lui Ilie Bolojan (PNL) a revizuit acest deficit la 8,4% din PIB. Acest context arată o lărgire a coaliției guvernamentale, în care s-a adăugat și USR.
Datoria, un cost tot mai mare
În 2024, România a înregistrat cheltuieli cu dobânzile de 36,28 miliarde de lei, o creștere de 6,37 miliarde de lei față de anul anterior. Sumele estimate pentru acest an erau de 41,86 miliarde de lei, însă rectificările recente indică o augmentare la 53,95 miliarde de lei. Planurile fiscale elaborate până în prezent sugerează că, până în 2028, cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la 70 miliarde de lei, reflectând o accelerare rapidă a costurilor.
Cifrele preliminare din execuția bugetară pentru primele opt luni ale anului arată o creștere de 45% în cheltuielile aferente dobânzilor, comparativ cu aceleași luni ale anului trecut, atingând 33,18 miliarde de lei. Aceste cheltuieli sugerează o pondere îngrijorătoare de 6,5% din totalul bugetului.
România pe calea unei crize financiare
Strategia fiscal-bugetară a prevăzut o pondere a cheltuielilor cu dobânzile în PIB de 2,1% pentru 2024, marcând o creștere față de 1,2% în 2019. Conform datelor recent concrete, datoria publică a României ar putea atinge 62,6% din PIB până în 2029, în contrast cu Ungaria, care se estimează că își va reduce datoria până la 68% în aceeași perioadă.
De asemenea, datoria României a crescut considerabil în ultimii ani, pe fondul unor deficite bugetare ridicate. O majorare a datoriilor anterioare, acum refinanțate la rate de dobândă mult mai ridicate, agravează și mai mult situația financiară a statului român.
Este alarmant faptul că România plătește cele mai mari dobânzi din Europa, cu un spread de 7,27% pentru titlurile la 10 ani în lei. Comparativ, Ungaria are o rată de 6,85%, iar Polonia de 5,5%. Această discrepantă indică o percepție mai mare de risc din partea investitorilor față de România.
Concluzie: Necesitatea unei reforme acutizate
Soluția la criza datoriilor ar putea consta în reducerea deficitului bugetar, dar acest proces necesită măsuri stricte de optimizare a cheltuielilor. De asemenea, inflația actuală, estimată a depăși 10% în acest an, complică și mai mult eforturile de control al bugetului.
În acest context, România se află într-o situație financiară precară, iar gestionarea datoriilor va necesita nu doar strategii financiare eficiente, ci și un angajament ferm din partea guvernului pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
