Președintele interimar Ilie Bolojan anunță noi măsuri strategice pentru întărirea capacității militare a României, cu sprijinul Comisiei Europene.
România va demara un proces etapizat de creștere a bugetului pentru apărare, până în anul 2030, aliniindu-se astfel partenerilor europeni în efortul de consolidare a apărării colective. Anunțul a fost făcut miercuri de președintele interimar Ilie Bolojan, la finalul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Printre deciziile adoptate, se numără și intenția României de a accesa creditele speciale puse la dispoziție de Comisia Europeană, pentru înzestrarea suplimentară a armatei.
Etape clare pentru modernizare militară
„Creșterea capacității de apărare a României până în 2030” a fost una dintre temele centrale discutate în cadrul ședinței CSAT, a declarat Ilie Bolojan. El a subliniat că bugetul apărării va fi majorat progresiv, astfel încât România să contribuie activ la securitatea Europei și a propriei populații.
În acest scop, ministrul Apărării va reprezenta România în negocierile tehnice pregătitoare pentru Summitul NATO din iunie, ce va avea loc la Haga.
„În acest sens, ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile și discuțiile tehnice care vor pregăti Summitul NATO din luna iunie de la Haga, din a doua jumătate a lunii, să își asume în numele țării noastre creșterea etapizată a bugetului de apărare, în așa fel încât, așa cum am precizat, bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României și a Flancului de Est”, a spus Ilie Bolojan.
Fonduri UE: un sprijin major pentru apărare
Pentru a susține aceste eforturi, România va accesa instrumentele de finanțare oferite de Comisia Europeană. Este vorba despre credite speciale în valoare de 150 de miliarde de euro disponibile pentru toate statele membre, parte a unui plan de reînarmare lansat la începutul lunii martie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani de zile, și, în felul acesta, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național”, a mai precizat Bolojan, după ședința CSAT.
Un efort coordonat la nivel guvernamental
Pentru pregătirea accesării acestor fonduri, va fi constituit un grup de lucru condus de Cancelaria prim-ministrului, în colaborare cu Ministerul Apărării și cel al Economiei. Acesta va avea misiunea de a redacta o listă cu proiecte concrete care vor beneficia de finanțare europeană.
Comisia Europeană a subliniat că aceste investiții nu vor fi incluse în calculul deficitului bugetar. Ursula von der Leyen a menționat că:
„Dacă statele membre cresc cu 1,5 % din PIB cheltuielile apărare, se va crea un spațiu financiar necesar de 600 milioane euro, pe o perioadă de 4 ani.”
Totodată, ea a anunțat „crearea unui instrument de împrumuturi” destinat investițiilor în apărare, în valoare de 150 de miliarde de euro.
Obiective strategice naționale în dezbatere
Agenda CSAT a inclus și alte teme de interes major pentru apărarea națională, printre care participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030, proiectul de Lege a apărării naționale, mobilitatea militară, măsuri pentru securitatea hidroenergetică și strategia spațială națională.
Aceste decizii vin într-un context geopolitic în continuă schimbare, în care România își asumă un rol activ în consolidarea Flancului Estic al NATO și în protejarea intereselor de securitate ale Uniunii Europene.
