Conflictul din Orientul Mijlociu influențează semnificativ economia din regiunea Europei Centrale și de Est prin creșterea prețurilor la petrol și gaze, din cauza dependenței de importurile de energie și a factorilor care facilitează majorarea prețurilor, conform unei analize realizate de ING Bank, semnată de Frantisek Taborsky, expert în piețele valutare emergente.
Impactul creșterii prețului petrolului și gazelor
Potrivit estimărilor ING, petrolul Brent se va situa între 80 și 90 de dolari pe baril, având șanse de a atinge 100 de dolari, iar în cel mai pesimist scenariu, chiar 140 de dolari pe baril, în cazul în care livrările din Orientul Mijlociu vor fi suspendate. De asemenea, există riscul ca prețul gazelor să sufere o creștere abruptă, ajungând la 80-100 de euro/MWh, în condițiile în care aprovizionarea cu gaz lichefiat din Qatar ar fi compromisă. Luni, prețul gazelor pe piața europeană a crescut cu 40%, după ce Qatarul a suspendat producția din cauza atacurilor cu drone din partea Iranului.
„Regiunea CEE este în general foarte expusă la fluctuațiile prețurilor petrolului, având în vedere dimensiunile sale reduse și dependența de importurile de energie, precum și așteptările inflaționiste care nu sunt bine ancorate comparativ cu piețele dezvoltate,” menționează raportul ING.
În rândul statelor non-euro din Europa Centrală și de Est, România se confruntă cu cea mai mare influență a creșterii prețului petrolului asupra inflației. Conform analizei, la fiecare majorare de 10% a cotațiilor țițeiului, inflația va crește cu 0,5 puncte procentuale pe o perioadă de 6-12 luni, datorită efectelor de runda a doua, în ciuda faptului că importul net de energie reprezintă doar 2,6% din PIB-ul național. Ungaria urmează cu o contribuție de 0,45 puncte procentuale, Polonia cu 0,35 puncte procentuale și Cehia cu 0,2 puncte procentuale.
Dacă extindem concluziile la alte piețe emergente, Turcia se află pe primul loc cu un adaos de 1,1 puncte procentuale la inflație, generat de un import net de energie semnificativ, de 6,2% din PIB, și o depreciere anticipată a monedei.
Băncile centrale și rata dobânzii
„Privind din perspectiva băncilor centrale din regiunea CEE, majoritatea dintre ele, cu excepția României, iau în considerare reduceri ale ratelor dobânzii. Totuși, se așteaptă ca acestea să preferă să aștepte mai multă claritate înainte de a acționa, amânând orice decizie iminentă,” subliniază raportul.
Banca Centrală a Poloniei va anunța marți o decizie, unde analiștii se așteaptă la o tăiere a ratei cu 0,25 puncte procentuale la 3,75%. În aceeași linie, Banca Cehiei are programată o întâlnire pe 19 martie. Recent, Banca Ungariei a decis să reducă rata cheie cu 0,25 puncte procentuale, stabilind-o la 6,25%. Banca Națională a României a menținut dobânda cheie la 6,5% în ședința din februarie, iar analiștii prognozează o primă tăiere în lunile mai sau august.
„În România, deocamdată nu s-au luat în considerare reduceri ale ratei dobânzii, dar estimarea noastră pentru o scădere în luna mai este amenințată, având în vedere evoluțiile conflictului SUA-Iran,” notează Taborsky.
Piața de obligațiuni a înregistrat deja, luni, o creștere a randamentelor cu 0,1-0,15 puncte procentuale, revenind la nivelurile pe care le avea în urmă cu trei săptămâni.
Presiune pe moneda maghiară
Conflictul actual a surprins piețele globale, majoritatea investitorilor având poziții lungi pe piețele emergente, ceea ce ar putea amplifica reacția acestora în condiții de aversiune la risc și de așteptări inflaționiste mai mari, explică analistul ING.
„Estimăm că monedele din regiunea CEE vor fi sub presiune din cauza sentimentului general de aversiune la risc, iar pozițiile pe scăderea dobânzii vor fi afectate de așteptările inflaționiste mai mari, rezultate din creșterea prețurilor la petrol și gaze, combinate cu un dolar american mai puternic,” conchide Taborsky.
În această regiune, ING prezice că forintul maghiar și lira turcească vor îndura cea mai mare presiune, dat fiind că în aceste țări s-au înregistrat cele mai multe poziții lungi.
După cum se prezintă acum situația, EUR/HUF este predispus să experimenteze cea mai mare presiune de creștere din regiune, dat fiind că anterior piața a constituit poziții puternice carry long, pe care ulterior le-a transformat în poziții pre-electorale. Astfel, EUR/HUF a crescut cu 0,7% în ședința de luni, atingând 378 de unități, iar ING estimează că va depăși 380 de unități.
