Circularitatea ambalajelor: percepția românilor devine tot mai responsabilă
Un recent studiu internațional solicitat de Every Can Counts, desfășurat în 16 țări cu un eșantion impresionant de peste 16.000 de participanți, din care 1.013 din România, evidențiază o schimbare semnificativă în mentalitatea colectivă legată de reciclabilitate și circularitate. Aproape jumătate dintre respondenți asociază ambalajele circulare cu reciclarea acestora în mod repetat pentru aceleași produse. În România, acest procent se ridică la 53%.
- Circularitatea ambalajelor: percepția românilor devine tot mai responsabilă
- Responsabilitatea reciclării, mai pregnantă în România
- Sistemul de garanție-returnare, o soluție pe placul tuturor
- România, lider în reciclare
- Generații și responsabilitate: o discrepanță de informare
- Viitorul reciclării în România
Studiul relevă că 57% dintre participanți consideră ambalajele reciclabile ca fiind „concepute pentru circularitate”, cu o percepție chiar mai accentuată în România, unde cifra ajunge la 65%. Aceste date sugerează o conștientizare tot mai mare a conceptului de sustenabilitate.
Responsabilitatea reciclării, mai pregnantă în România
Cercetarea arată că percepția asupra responsabilității în reciclarea dozelor de băuturi variază semnificativ între țări. România se află în frunte, cu 71% dintre respondenți considerând că reciclarea este datoria consumatorilor. Aceasta este urmată de Irlanda (68%) și Marea Britanie și Grecia (64%), în timp ce la polul opus, Polonia raportează doar 35%.
De asemenea, trei din patru români (75%) cred că ar fi mai motivați să recicleze dacă acest proces ar fi mai interactiv, implicând recompense și aplicații care să sprijine monitorizarea reciclării. Aceasta subliniază un aspect esențial în gestionarea deșeurilor: implicarea cetățenilor.
Sistemul de garanție-returnare, o soluție pe placul tuturor
Un alt punct de interes este sistemul de garanție-returnare (SGR), care captează simpatia publicului. La nivel global, 71% dintre participanți susțin SGR, iar încrederea în eficiența acestuia este notabilă, cu 88% considerând că recipientele returnate sunt reciclate corect. Simptomele unei crize ecologice sunt mai evidente ca niciodată, 90% dintre respondenți recunoscând deșeurile din plastic ca fiind o problemă majoră de mediu, comparabilă cu schimbările climatice.
Studiul subliniază că accesibilitatea și stimulentele sunt cheia schimbării comportamentului de reciclare. O majoritate (71%) preferă ajustarea garanției în funcție de dimensiunea ambalajului, evidențiind dorința pentru soluții echitabile și eficiente.
România, lider în reciclare
România se află printre țările exemplu în adoptarea SGR, unde 90% dintre respondenți participă activ la acest sistem. În țările unde SGR este bine implementat, precum Irlanda, participarea este de 90%. În urma introducerii sistemului la sfârșitul anului 2023, România a atins o rată de returnare a dozelor de aluminiu de 82%, cu o reciclare menținută la 75%, de peste două ori mai mare decât în 2022.
Reprezentanții oficiali susțin necesitatea de a traduce concepte de sustenabilitate în acțiuni tangibile. „Sistemele de garanție-returnare pot transforma reciclarea dintr-o poveste complicată în ceva firesc din viața de zi cu zi,” afirmă Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului.
Generații și responsabilitate: o discrepanță de informare
Studiul subliniază că susținerea SGR crește în funcție de vârstă: 59% dintre tineri, 67% dintre Millennials, 74% pentru Generația X și 80% în rândul Baby Boomers. Aceasta sugerează că generațiile mai mature au o percepție mai clară asupra beneficiilor sistemului, în timp ce tinerii își doresc informații și campanii de educație dedicate.
Deși doar 17% la nivel global recunosc dozele din aluminiu ca fiind cele mai reciclabile ambalaje, acestea înregistrează o rată de reciclare globală de 71%, comparativ cu sticlă și PET.
Viitorul reciclării în România
Dozele de aluminiu sunt printre cele mai sustenabile ambalaje, având o rată de reciclare care economisește până la 95% din energia necesară producerii unor noi recipiente din materii prime. Acestea pot reveni pe rafturi în doar 60 de zile.
În județele cu inițiative puternice pe tema sustenabilității, cum ar fi București, Cluj și Timiș, se observă un angajament crescut al populației față de reciclare. Campanii precum „I CAN”, initiate de Every Can Counts România, vin în întâmpinarea dorinței de schimbare a românilor.
În concluzie, datele sugerează că românii devin din ce în ce mai implicați în reciclare, gândindu-se la impactul lor asupra mediului. Este esențial ca autoritățile și organizațiile să continue educarea publicului și să sprijine inițiativele de reciclare, având în vedere că fiecare pas mic contează în direcția unui viitor sustenabil.
