România în fața unei creșteri alarmante a datoriei externe: 222,3 miliarde euro în 2025
Datoria externă totală a României a înregistrat o creștere semnificativă, acumulând 222,3 miliarde euro în primele opt luni ale anului 2025. Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), acest salt de 18,8 miliarde euro față de sfârșitul anului 2024 ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea financiară a țării.
Majoritatea acestei datorii, 77,8%, este clasată ca datorie pe termen lung, în timp ce restul reprezintă obligații pe termen scurt. De asemenea, datoria administrației publice a crescut cu 14,9 miliarde euro, atingând suma de 121,9 miliarde euro. Această ascensiune dramatică alimentează temeri privind sustenabilitatea pe termen mediu.
Creșterea rapidă a datoriei externe generează presiuni asupra economiei locale, aducând cu sine costuri ridicate și o vulnerabilitate crescută la șocuri externe, cum ar fi majorările de dobândă sau deprecierea leului. În plus, această situație limitează posibilitățile de investiții publice, esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii.
Nu în ultimul rând, ponderea datoriei externe în raport cu PIB-ul a atins, în 2024, un nivel semnificativ, de aproximativ 57,9%. Această tendință ar putea avea implicații grave pentru economia națională.
„Această creștere a datoriei ascunde câteva pericole și riscuri, printre care:
-
Risc de lichiditate – Datoria externă pe termen scurt, de 49,4 miliarde euro (22,2% din total) necesită refinanțare constantă. O eventuală strângere a piețelor externe sau o reticență din partea investitorilor ar putea aduce dificultăți României.
-
Costuri mai mari la servirea datoriei – Deși rata serviciului datoriei pe termen lung a scăzut la 14,8% în primele opt luni, comparativ cu 21,5% în 2024, această reducere ar putea fi temporară, revenind la valori mai mari în cazul creșterii dobânzilor.
-
Expunere la schimb valutar – O parte a datoriei este denominată în valută, iar deprecierea leului ar putea mări povara reală a acesteia.
-
Distragerea resurselor spre plată, nu investiții – Cheltuielile pentru dobânzi și rambursări sunt amenințări pentru bugetul public, limitând fondurile alocate infrastructurii, educației sau sistemului de sănătate.
-
Un semnal negativ pentru piețele internaționale – Continuarea acumulării accelerate a datoriei externe ar putea atrage reevaluarea ratingurilor de țară, ceea ce ar face finanțarea mai costisitoare, un scenariu pe care România a reușit să-l evite la limită în această vară.”, conform tvrinfo.ro.
România se află într-un moment crucial, iar viitorul economic poate depinde de abordarea proactivă în fața acestor provocări. Este esențial ca autoritățile să găsească soluții viabile pentru a asigura sustenabilitatea fiscală și pentru a proteja economia românească de eventuale turbulențe externe.
