Europa în fața unei noi realități: Îngrijorările de securitate impun o revizuire a strategiei de apărare
În ultimele opt decenii, Europa a savurat un paradox notabil: un interval extins de pace, dar fără investiții semnificative în sectorul apărării. Aceasta este observația lui Cristian Popa, membru al conducerii Băncii Naționale, care își exprimă punctul de vedere pe platforma LinkedIn. Se pare că „dividendul păcii” – o consecință a stabilității postbelice – își apropie sfârșitul, în special având în vedere că securitatea continentului a fost în mare parte transferată Statelor Unite sub egida NATO.
Conform statisticilor, Statele Unite acoperă aproximativ două treimi din cheltuielile de apărare ale alianței. De exemplu, pentru anul 2024, este estimat că SUA va cheltui de peste două ori mai mult decât toate celelalte națiuni europene și Canada la un loc, având în același timp o contribuție de aproximativ 40% la forțele militare NATO.
Invazia Rusiei în Ucraina a amplificat anxietățile istorice în Europa Centrală și de Est, determinând capitalele europene să reevalueze strategiile de apărare. Deși unele țări din vest încă ezită, cele aflate în apropierea conflictului au acționat rapid. Multe dintre ele au depășit deja obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit la summitul NATO din 2014 de la Cardiff.
Recent, în cadrul summitului de la Haga din 25 iunie, liderii NATO au adoptat un nou și ambițios obiectiv: alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Aceasta va include 3,5% pentru capabilități convenționale și 1,5% pentru infrastructură, securitate cibernetică și adaptarea logistică, explică Popa.
Asistăm astfel la o schimbare semnificativă de paradigmă, care reflectă gravitatea noii realități de securitate cu care ne confruntăm. Însă atingerea acestor ținte presupune un efort bugetar considerabil, mai ales pentru țări cu resurse financiare limitate, cum este România. Crearea unui cadru eficient pentru cheltuieli publice va fi esențială. Este necesar un efort amplu de eficientizare a aparatului public, de reducere a risipei și de redirecționare a cheltuielilor către domeniile esențiale.
Un continent european robust pe plan militar este crucial pentru asigurarea păcii și descurajarea eventualelor agresiuni. Pacea se obține prin putere, nu prin naivitate, afirmă Popa, subliniind că Europa trebuie să se pregătească să se apere. Așa cum colegii săi din BNR au amintit în Raportul Anual pentru 2024, citatul lui Vegetius vine în întâmpinarea acestui deziderat: „Si vis pacem, para bellum” („Dacă vrei pace, pregătește-te de război”).
Pentru națiunile de pe flancul estic al Europei, Rusia reprezintă o amenințare reală, concretizată în istoricul invaziilor. De aceea, atât Polonia, cât și statele baltice sau Finlanda manifestă un sprijin semnificativ pentru creșterea bugetului apărării. Pe de altă parte, țări precum Spania sau Italia percep riscurile ca fiind mai îndepărtate, ceea ce duce la o mobilizare mai redusă.
Pentru românii care consideră că temerile sunt exagerate, Popa le reamintește că Rusia a invadat teritoriul României de 12 ori între 1735 și 1944, o lecție din istorie pe care nu o putem ignora.
