Kremlinul a transmis că este pregătit să reia discuțiile de pace cu Ucraina, pe baza proiectului de acord propus în 2022, dar insistă ca noile negocieri să reflecte actuala configurație de pe front.
Rusia vrea relansarea discuțiilor de pace, cu „realitatea de pe teren” pe masă
La peste doi ani de la începutul războiului din Ucraina, Rusia își exprimă deschiderea de a reveni la masa negocierilor. Potrivit unei declarații oficiale transmise duminică de Kremlin, propunerea are la bază proiectul de acord discutat la Istanbul în 2022, însă cu o condiție fermă: recunoașterea controlului rus asupra celor aproximativ 20% din teritoriul ucrainean ocupat.
În același timp, Moscova susține că dorește o „pace durabilă”, dar una care să țină cont de noile realități geopolitice. Președintele Vladimir Putin a subliniat că reluarea negocierilor directe ar putea aduce stabilitate, însă este esențial ca partea ucraineană să accepte anumite compromisuri.
Zelenski cere încetarea focului înainte de orice discuție
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat pozitiv față de inițiativa reluării negocierilor, însă a condiționat acest proces de oprirea imediată a atacurilor ruse. În lipsa unei încetări a focului, Kievul consideră că orice discuție este lipsită de sens.
În 2022, negocierile de pace au început în Belarus, fiind ulterior mutate în Turcia. Discuțiile de la Istanbul au dus la un proiect cunoscut sub numele de „Comunicatul de la Istanbul”, care prevedea statut de neutralitate pentru Ucraina în schimbul unor garanții internaționale de securitate.
Turcia, din nou dispusă să joace rolul de mediator
Turcia s-a arătat pregătită să găzduiască din nou negocierile dintre cele două părți. Președintele Recep Tayyip Erdogan a transmis că sprijină reluarea dialogului și că Turcia rămâne disponibilă pentru a media o soluție pașnică, potrivit agenției Reuters.
Ce conținea acordul din 2022 și care sunt punctele sensibile
Proiectul propus în urmă cu doi ani presupunea ca Ucraina să rămână un stat neutru, să nu adere la NATO și să nu permită desfășurarea de arme nucleare. În schimb, țara ar fi beneficiat de garanții internaționale de securitate din partea membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate ONU, dar și a altor state-cheie precum Germania, Turcia sau Polonia.
Un punct sensibil a fost obligația statelor-garant de a interveni militar în cazul unei noi agresiuni, lucru care a generat rețineri în rândul aliaților occidentali.
De asemenea, statutul regiunilor ocupate de Rusia și cerințele legate de drepturile minorităților rusofone au fost alte teme controversate. Deși aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană nu a fost respinsă categoric de Rusia în acel context, Kremlinul insistă acum că noile discuții trebuie să includă regiunile aflate sub ocupație rusă ca parte a realității de pe teren.
Drum lung spre pace
Reluarea negocierilor pare, așadar, o posibilitate reală, dar obstacolele rămân considerabile. Divergențele privind statutul teritoriilor ocupate și condițiile inițiale ale dialogului ar putea bloca procesul înainte de a începe cu adevărat. Rămâne de văzut dacă presiunile internaționale și eforturile de mediere vor reuși să apropie pozițiile celor două state.
