Salariile Românilor Coboară în Termeni Reali: Inflația și Austeritatea Lovesc Dur
În România, creșterea salariului mediu net a suferit o încetinire dramatică, scăzând de la aproape 10% în martie la 4,4% în luna august. Acestea sunt cele mai mici cifre înregistrate de la primele luni ale pandemiei COVID-19 și se situează printre cele mai slabe din ultimii 11 ani, conform analizei Profit.ro.
Dificultățile devin tot mai evidente pentru angajați, care resimt o combinație nefavorabilă între salarii nominale în stagnare și o inflație care a depășit pragul de 9%. Această creștere a prețurilor este alimentată de scumpirea energiei și de majorările impozitelor pe consum, cum ar fi TVA-ul și accizele.
Ajustat cu inflația, salariul mediu net a scăzut cu 5% față de aceleași perioade ale anului precedent. Aceasta reprezintă cea mai mare scădere din 2010-2011, când tăierile salariale din sectorul bugetar au contribuit la o stagnare similară a veniturilor.
Efectele acestor salarii reduse sunt deja vizibile, iar economiștii de la UniCredit Bank România observă un declin de 4% al consumului pe parcursul anului, corelat cu deteriorarea puterii de cumpărare a consumatorilor. „Scăderea poate fi explicată prin erodarea puterii de cumpărare, având în vedere că salariul real a intrat în teritoriul negativ”, au declarat economiștii Anca Negrescu și Alexander Ragea.
Guvernul a fost nevoit, în trecut, să implementeze măsuri de austeritate, recurgând la credite externe pentru a corecta deficitul bugetar, o situație care se repetă acum. Cheltuielile guvernamentale au crescut semnificativ anul trecut, inclusiv la salarii și pensii, contribuind la un deficit bugetar de 9,3% din PIB, apropiindu-se de recordul din 2009.
In 2025, salariile din sectorul public au fost înghețate, ceea ce a adus o oarecare ușurare bugetului, care, oricum, nu se află într-o situație favorabilă cu un deficit estimat de 8,4% din PIB. Spre deosebire de 2010, tăierile nu au fost explicite, dar anumite sporuri au fost eliminate, generând scăderi simbolice în salarizare în alcătuirile administrative.
Inflația a fost constantă la 9,9% în septembrie, o situație favorizată de recolta de toamnă și de scăderea prețurilor la legume și fructe. Economiștii preconizează o scădere treptată a inflației în lunile următoare, ceea ce ar putea contribui la o normalizare a prețurilor.
Este demn de remarcat că în 2026, se prognozează o scădere a salariului real cu 1,9%, ceea ce adaugă o nouă dimensiune crizei economice. Consumul, care a fost motorul creșterii economice în ultimii ani, pare acum într-o declin, iar investitorii își concentrează atenția pe fondurile europene destinate dezvoltării.
Pe de altă parte, inflația cumulată din ianuarie 2020 până în prezent atinge un nivel alarmant de 53%. În comparativ cu ianuarie 2020, salariul mediu net a crescut cu 69% în lei (sau 59% în euro), dar creșterea reală este dezamăgitor de mică, atingând doar puțin peste 10%.
În concluzie, perspectiva pe termen scurt se arată sumbră pentru salarizarea românilor, cu inflația și stagnarea veniturilor lăsându-și amprenta pe economiile familiilor. Dacă nu se iau măsuri eficiente, impactul va fi resimțit nu doar în buzunare, ci și în întregul peisaj economic.
