Scandal diplomatic între Rusia și Italia: Interviul refuzat de „Corriere della Sera”
O controversă majoră a izbucnit între Ministerul rus de Externe și cotidianul italian „Corriere della Sera”, în urma unei declarații a ministerului care acuză ziarul de cenzurarea unui interviu cu Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse. Ministerul a susținut că ziarul a refuzat să publice integral discuția, denumind gestul „inacceptabil”.
„Corriere della Sera” a dat asigurări că a solicitat un interviu în stil de discuție directă, dar cererea a fost respinsă. În consecință, ziarul a transmis întrebările în avans, iar respondenții ruși au livrat un text considerat de redacție ca fiind „plin de acuzații și propagandă”, ceea ce a dus la refuzul publicării atât în varianta print, cât și online, menționând că afirmațiile lui Lavrov necesită verificarea faptelor.
După ce „Corriere” a refuzat cerințele Moscovei, transcriptul interviului a fost publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe și preluat de agenția TASS, precum și de Ambasada Rusiei în România pe rețelele de socializare.
Conform MAE rus, Lavrov a furnizat „răspunsuri detaliate” la întrebările trimise de „Corriere”, care, potrivit ministerului, a considerat că afirmațiile sale sunt prea controversate pentru a fi publicate. Mai mult, ministerul a propus publicarea unei versiuni prescurtate în ediția print a ziarului, propunere care a fost, de asemenea, respinsă.
În reacția sa, conducerea „Corriere della Sera” a subliniat că documentul a fost plin de acuzații, sugerând că Lavrov a aplicat standarde de comunicare care sunt inadecvate într-o democrație europeană. Ziarul a concluzionat că va fi mereu deschis la un interviu în condiții de respect pentru jurnalismul liber și independent.
Un aspect notabil este statutul „Corriere della Sera”, un ziar de prestigiu, publicat în Milano din 1876 și având un tiraj mediu de 221.558 de exemplare, fiind lider în Italia ca număr de cititori.
Ce a afirmat Lavrov
În declarațiile sale, Lavrov a adus în discuție teme sensibile precum „împuternicirea nazismului în Europa” și a insistat că guvernele europene caută să distragă atenția de la problemele interne prin sprijinirea Kievului. De asemenea, el și-a descris țara ca un „stat civilizațional” cu o istorie veche.
Deși interviul a fost respins de „Corriere”, agenția Reuters a retransmis declarațiile lui Lavrov, inclusiv apelurile către Washington să evite escaladarea conflictului din Ucraina. EL a remarcat și angajamentele lui Donald Trump de a căuta soluții pașnice, subliniind că Rusia consideră extinderea NATO ca o amenințare majoră.
După manifestările recente ale administrației americane, Lavrov a dispărut din spațiul public, ceea ce a generat speculații despre starea sa în cadrul Kremlinului. Totuși, el a reapărut, reluând atacurile verbale la adresa Ucrainei, dar adoptând un ton mai echilibrat în relația cu SUA.
Lavrov a acuzat Europa că subminează eforturile de pace ale Statelor Unite și că se pregătește pentru un conflict major cu Rusia. În contrast, liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile Rusiei, declarând că sunt pregătiți să răspundă în fața agresiunilor.
Această situație subliniază tensiunile din relațiile internaționale, în special între Moscova și Occident, în contextul unui conflict continuu care afectează stabilitatea regiunii.
