Detectarea târzie a HIV și hepatitelor virale: O problemă persistentă în Europa
Un raport recent realizat de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) scoate la iveală o situație alarmantă în privința depistării infecțiilor cu HIV și hepatita virală în diverse țări europene. Deși diagnosticarea timpurie este crucială pentru tratament și prevenirea răspândirii, multe state nu reușesc să își actualizeze strategiile de testare.
Conform analizei efectuate de ECDC, care a inclus date din state membre ale Uniunii Europene și Spațiul Economic European, precum Islanda, Liechtenstein și Norvegia, politicile de testare pentru HIV, hepatita B și hepatita C sunt adesea depășite. Ghidurile din 2018, menite să faciliteze accesul la tratament și să limiteze contagiunea, nu sunt respectate de multe țări. Este important de menționat că simptomele acestor infecții pot apărea după ani de zile, accentuând necesitatea unui screening adecvat.
În acest context, statisticile sunt îngrijorătoare. Peste 650.000 de persoane au fost diagnosticate cu HIV în regiune, dintre care aproape 25.000 doar în acest an. Totodată, se estimează că în jur de 5,4 milioane de cetățeni trăiesc cu hepatită B sau C cronică.
Analiza ECDC relevă că, deși 92% dintre persoanele cu HIV sunt diagnosticate, mai mult de jumătate dintre acestea află despre infecție la o distanță de trei până la cinci ani de la contaminare. Acesta este un interval în care riscurile de complicații severe, inclusiv mortalitate și transmisie, cresc semnificativ. Similar, în cazul hepatitelor B și C, mulți pacienți sunt diagnosticați abia în momentul în care apar probleme grave, cum ar fi ciroza sau cancerul hepatic.
Obiectivele globale în această problemă sunt ambițioase, vizând ca 95% dintre persoanele cu HIV și 60% dintre persoanele cu hepatită B sau C cronică să cunoască statutul lor pentru a beneficia de tratament în timp util. Deși ECDC consideră că targetul pentru HIV poate fi realizat în următorii ani, provocările în atingerea obiectivului privind hepatitele sunt mult mai mari.
Accesul la testare variază considerabil între state: screeningul pentru HIV este gratuit în 24 de țări, dar testarea pentru hepatite este oferită fără costuri în doar 17 dintre acestea. De asemenea, doar 22 de state europene au implementat un plan național dedicat combaterii hepatitelor virale, iar mai mult de jumătate dintre ele nu au actualizat recomandările de testare din 2018.
Raportul subliniază o altă problemă gravă: necesitatea intensificării screeningului în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi bărbații care fac sex cu bărbați, consumatorii de droguri injectabile, persoanele transgender și cei privați de libertate.
Infecțiile cu HIV și virusul hepatitic B se transmit, în principal, prin contactul cu fluidele corporale infectate, în special în timpul actelor sexuale. Hepatita C se răspândește mai frecvent prin sânge, inclusiv în medii medicale nesigure.
Autoritățile sanitare internaționale au subliniat anterior că Europa riscă să nu își îndeplinească obiectivele legate de HIV, hepatite și alte infecții cu transmitere sexuală, cu toate că sunt necesare investiții substanțiale în sănătatea publică pentru a rezolva această problemă.
