Relația dintre sănătatea mintală și riscurile cardiovasculare: Stresul, un actor principal
Un studiu recent desfășurat în Statele Unite atrage atenția asupra legăturii complexe dintre tulburările mintale și sănătatea cardiovasculară, evidențiind rolul crucial al stresului în această relație. Cercetarea sugerează că persoanele afectate de depresie sunt mai susceptibile de a dezvolta boli cardiovasculare, iar stresul ar putea explica parțial această corelație.
Cercetătorii de la Mass General Brigham au descoperit că activitatea cerebrală asociată cu stresul, dereglările sistemului nervos și inflamația cronică contribuie la un risc cardiovascular crescut. De asemenea, pacienții ce suferă atât de depresie, cât și de anxietate au o probabilitate mai mare de a dezvolta afecțiuni cardiace comparativ cu cei diagnosticați cu doar una dintre aceste tulburări.
Rezultatele acestui studiu, publicat în revista Circulation: Cardiovascular Imaging, sugerează că gestionarea stresului prin intervenții terapeutice ar putea capta atenția specialiștilor în prevenția bolilor cardiovasculare. „Datele recente ne ajută să înțelegem mai bine influența sănătății mintale asupra sistemului cardiovascular, subliniind importanța integrării acestor aspecte în evaluarea riscurilor de sănătate”, afirmă autorii studiului.
Analizând informațiile colectate de la peste 85.000 de participanți din Biobanca Mass General Brigham, cercetarea a identificat 14.934 de persoane care sufereau simultan de depresie și anxietate, iar alte 15.819 prezentau doar una dintre aceste condiții. Urmărind participanții pe o perioadă mediană de 3,4 ani, au fost înregistrate 3.078 de evenimente cardiovasculare majore, inclusiv infarcte, insuficiență cardiacă și accidente vasculare cerebrale.
Conform rezultatelor, atât depresia, cât și anxietatea erau asociate cu un risc crescut de infarct sau AVC. Pacienții ce aveau ambele diagnostice au înregistrat un risc cu 32% mai mare comparativ cu cei care sufereau doar de una dintre aceste afecțiuni, efectul rămânând constant și după ajustarea pentru factorii precum stilul de viață și antecedentele medicale.
Pentru o înțelegere și mai profundă, cercetătorii au efectuat analize prin imagistica cerebrală avansată și au evaluat biomarkerii sistemului nervos și ai inflamației. Rezultatele au arătat o activitate crescută a amigdalei, responsabilă pentru răspunsul la stres, și o variabilitate scăzută a ritmului cardiac, alături de niveluri crescute de proteină C reactivă, un marker important al inflamației.
Această activitate cerebrală intensificată poate conduce la un efect domino, provocând activarea sistemului de „luptă sau fugă” în mod cronic, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale și a inflamației. Aceste modificări, de-a lungul timpului, pot afecta sănătatea vasculară și accelera dezvoltarea bolilor de inimă.
Cu toate că studiul oferă perspective valoroase, este important de menționat că natura sa observațională limitează stabilirea unei relații de cauzalitate. De aceea, cercetătorii continuă să investigeze potențialul intervențiilor de reducere a stresului și al tratamentelor antiinflamatoare pentru a determina dacă aceste măsuri pot contribui la reducerea riscurilor cardiovasculare asociate cu tulburările mintale.
