Alegerile din Norvegia: Impozitul pe avere, tema centrală a confruntării politice
În Norvegia, ziua votului devine un moment crucial nu doar pentru disputa obişnuită dintre stânga și dreapta, ci și pentru o controversă fiscală cu rădăcini adânci: impozitul pe avere. Alegerile parlamentare din 2025 se transformă într-un adevărat referendum tacit asupra acestei taxe, care împarte electoratul norvegian în moduri semnificative.
Introducerea sa în 1892 a marcat începutul unei politici de impozitare a averii ce impune un procent de până la 1,1% pe activele ce depășesc suma de 1,76 milioane coroane norvegiene (aproximativ 176.000 USD). De-a lungul timpului, acest impozit a devenit un simbol al modelului norvegian de redistribuire a resurselor, contribuind la menținerea uneia dintre cele mai echitabile economii la nivel global.
Discuția despre impozitul pe avere a generat o polarizare evidentă pe scena politică, iar partidele implicate în alegeri au adoptat poziții clar diferențiate, reflectând ideologiile proprii, conform unei analize a AP News.
Laburiștii, conservatorii și populiștii – perspective divergențe asupra impozitului
Partidul Laburist, care susține continuarea taxei, avertizează că eliminarea acesteia ar putea cauza pierderi de aproximativ 3,3 miliarde de dolari anual. Premierul Jonas Gahr Støre descrie impozitul ca fiind „o formă justă de solidaritate într-o societate prosperă”.
În schimb, Partidul Progresului, susținut de tineri influenceri pe rețelele sociale, pledează pentru eliminarea totală a taxei, argumentând că aceasta descurajează investițiile și afectează antreprenoriatul: „Este o taxă punitivă care alungă capitalul și pedepsește succesul”.
Partidul Conservator, care a condus între 2013 și 2021, propune o reducere a impozitului în locul eliminării totale.
După vot, bătălia pentru formarea coaliției
Perioada de vot anticipat a fost deschisă între 11 august și 5 septembrie, iar pentru aproximativ 4,3 milioane de cetățeni, ziua de luni reprezintă finalul alegerilor. Așteptările privind rezultatul sunt extrem de echilibrate, iar formarea unei coaliții se preconizează că va fi dificilă. Regele Harald al V-lea va valida noua echipă guvernamentală doar după ce negocierile se vor finaliza.
NATO și UE – priorități internaționale
Deși problema fiscală domină acest scrutin, alegerile nu vor influența semnificativ starea internațională a Norvegiei, care rămâne un membru activ al NATO și un susținător ferm al Ucrainei în fața atacurilor rusești. Deși Norvegia nu face parte din Uniunea Europeană, relațiile economice cu blocul comunitar sunt strânse.
Cu un fond suveran de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, Norvegia se clasează printre cele mai bogate și echitabile țări din lume. Din această perspectivă, pentru mulți alegători, alegerile nu se limitează la opțiunile politice disponibile, ci se concentrează pe viziunea pe termen lung a echității și prosperității naționale.
