Terapia hormonală în menopauză: Dilemele femeilor și opțiunile disponibile
Menopauza este o etapă naturală în viața unei femei, dar poate aduce cu sine o serie de simptome neplăcute, cum ar fi bufeurile, transpirațiile nocturne și dificultățile în somn. Din fericire, terapia hormonală se prezintă ca o potențială soluție, dar multe femei se află în dilemă cu privire la utilizarea acesteia.
Din trecut și până în prezent, terapia hormonală a fost un subiect delicat, deseori marcat de controverse. În anul 2002, un studiu important a fost oprit prematur din cauza unor îngrijorări legate de riscurile asociate, cum ar fi un risc crescut de cancer mamar și tromboză. Deși anii au trecut, temerile s-au păstrat, chiar dacă cercetările ulterioare sugerează că, în multe cazuri, beneficiile depășesc riscurile pentru femeile aflate la menopauză.
Grayson Leverenz, o femeie de 50 de ani din Durham, Carolina de Nord, a resimțit incertitudinea cu privire la această terapie, dar acum, odată ce a încercat-o, se declară mulțumită de schimbările pozitive pe care le-a experimentat.
Din ce în ce mai multe femei își reevaluează opțiunile în ceea ce privește terapia hormonală, dar specialiștii sunt împărțiți în privința modului de comunicare a avantajelor și dezavantajelor. Recent, un panel de experți convocat de FDA a subliniat efectele pozitive ale terapiilor actuale, sugerând totodată eliminarea anumitor avertismente de sănătate de pe etichete. Aceste propuneri însă au generat reacții mixte în rândul specialiștilor din domeniu.
Medicii susțin că terapia hormonală poate reprezenta o opțiune viabilă pentru multe femei, dar nu se potrivește tuturor. Înțelegerea detaliată a diferitelor tipuri de tratamente este esențială înainte de a lua o decizie.
Cum acționează terapia hormonală
Terapia hormonală este destinată să reducă simptomele apărute în urma scăderii și, ulterior, opririi menstruației, un proces ce determină o pierdere semnificativă a estrogenului și progesteronului. Printre tipurile de terapie se numără:
-
Terapia locală cu estrogen vaginal: Aceasta constă în aplicarea de estrogen în doze mici, având un risc scăzut de efecte secundare.
-
Terapia sistemică: Aceasta include pastile, plasturi, spray-uri, geluri sau inele vaginale care eliberează hormoni în circulația sanguină, având efecte notabile asupra simptomelor ca bufeurile.
Jennifer Zwink, o asistentă medicală din Colorado, menționează că utilizarea plasturelui cu estrogen a dus la o diminuare semnificativă a bufeurilor și îmbunătățirea somnului.
Societatea pentru Menopauză subliniază că terapia hormonală inițiată în primii 10 ani de la debutul menopauzei poate reduce riscurile cardiovasculare și poate menține densitatea osoasă.
Riscurile asociate terapiei hormonale
Grayson Leverenz mărturisește că, în ciuda temerilor privitoare la riscuri, a decis să încerce terapia hormonală și a observat îmbunătățiri în calitatea vieții sale. Deși unii medici încearcă să încurajeze paciente să depășească ezitările, este important de menționat că terapia hormonală poate prezenta riscuri, inclusiv un risc crescut de accident vascular cerebral sau cancer mamar, de aceea este indicat ca fiecare caz să fie evaluat individual.
De asemenea, varietatea riscurilor depinde și de istoricul medical al pacientei, destul de multe femei urmând terapia timp de circa cinci ani.
Controversa schimbării avertismentelor pentru medicamentele hormonale
Specialiștii sunt împărțiți cu privire la necesitatea modificării avertismentelor legate de riscurile tratamentelor hormonale, având în vedere că toate medicamentele pe bază de estrogen detin asemenea etichete de avertizare. O scrisoare semnată de 76 de experți subliniază necesitatea unei evaluări riguroase înainte de a lua o decizie.
În firmele de medicamente, există presiuni pentru revizuirea acestor avertismente, dar experții atenționează că informațiile greșite circulă frecvent în mediul online, iar utilizarea hormonilor nu garantează o sănătate pe termen lung.
Alternative la terapia hormonală
Medicii sugerează și alte alternative la terapia hormonală, precum Fezolinetant, destinat bufeurilor, sau utilizarea hidratantelor pentru ameliorarea uscăciunii vaginale. Activitatea fizică regulată și o dietă echilibrată sunt modalități eficiente de gestionare a simptomelor.
Dr. Santoro avertizează însă împotriva soluțiilor miraculoase promovate ca tratamente pentru menopauză, subliniind că multe dintre acestea pot să nu aibă o bază științifică solidă.
În concluzie, conversația în jurul terapiei hormonale continuă să fie complexă și plină de nuanțe, iar informația corectă este esențială pentru a lua decizii informate în ceea ce privește sănătatea femeilor în perioada menopauzei.