Creșterea afecțiunilor digestive în România: un apel la conștientizare și prevenție
În ultimii ani, medicii români au observat o explozie a cazurilor de afecțiuni digestive, iar simptomele apar, din păcate, la vârste din ce în ce mai fragede. Printre cele mai îngrijorătoare este cancerul colorectal, o boală care nu mai ține cont de vârstă. Factorii principali care contribuie la această creștere sunt stilul de viață nesănătos, precum alimentația necorespunzătoare, consumul de alcool și fumatul, dar și predispozițiile genetice.
În acest context, tehnologia medicală vine cu soluții. Există teste genetice disponibile în laboratoarele precum cel de la MedLife, care pot ajuta la stabilirea riscurilor pentru diverse afecțiuni. Cunoașterea acestor riscuri ne oferă ocazia de a ne schimba stilul de viață sau de a opta pentru intervenții preventive.
„Există patologii moștenite genetic,” afirmă dr. Paula Dragomir, specialist gastroenterolog la Hyperclinica Medical Park MedLife. Potrivit ei, aceste patologii pot fi transmise autozomal dominant sau recesiv, ceea ce înseamnă că se pot moșteni cu șanse diferite. Mutațiile genetice pot apărea însă și în timpul vieții, indiferent de istoria familială.
Deși testele genetice pot oferi informații valoroase, acestea nu sunt efectuate de rutină. Dr. Dragomir subliniază că recomandarea pentru astfel de teste trebuie să vină din partea medicului specialist și să fie însoțită de sfaturi adecvate din partea unui genetician. Aceste analize sunt efectuate o singură dată în viață pentru afecțiunile genetice; astfel, un rezultat negativ nu va suferi modificări în urma unor mutații ulterioare.
De exemplu, un tânăr de 35-40 de ani, fără simptome, dar cu un părinte care a avut cancer colorectal, este sfătuit să efectueze o colonoscopie, nu o testare genetică.
Persoanele cu sindromul Lynch au un risc crescut pentru anumite tipuri de cancer. „La cei cu sindrom Lynch se efectuează examinări anuale,” spune dr. Dragomir. Cu toate acestea, modificările stilului de viață rămân un pilon esențial al prevenirii, având în vedere că ne putem adapta dieta, reduce consumul de alcool și evita fumatul.
Este important de știut că testarea genetică este utilă în anumite situații. De exemplu, în cazurile de hemocromatoză, o boală care determină absorbția excesivă de fier, poate ajuta la prevenirea complicațiilor severe, cum ar fi ciroza. De asemenea, în diagnosticul bolii celiace, testul genetic poate confirma sau infirma o posibilă predispoziție.
Cu toate că cercetările au arătat o corelație între afecțiunile inflamatorii și factori de mediu, cum ar fi fumatul, testele genetice rămân o unealtă rar utilizată în acest context.
În concluzie, testarea genetică nu este o procedură de rutină, ci devine esențială în anumite condiții. Persoanele care au rude de gradul I cu afecțiuni genetice ar trebui să fie conștiente de importanța acesteia, fiind incluse în programe de screening pentru a preveni complicațiile. Prin conștientizare și educație, România poate face pași importanți spre reducerea riscurilor asociate afecțiunilor digestive.
