Planul lui Trump pentru Gaza: O miză riscantă pentru Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu se află într-o situație delicată în urma sprijinului acordat planului lui Donald Trump pentru Gaza. Această decizie ar putea să-i readucă susținerea aliaților occidentali, dar în același timp riscă să stingă conflicte în interiorul Coaliției sale. Potrivit unei analize publicate de Reuters, miniștrii din Coaliție se opun vehement ideii de creare a unui stat palestinian.

Forțele de Apărare Israeliene au început pregătirile pentru implementarea primei etape a acordului propus de Trump, însă au avertizat că va fi necesară o reacție rapidă pentru a răspunde oricăror amenințări. Acest curs de acțiune a fost adoptat după ce Hamas a acceptat să elibereze toți ostaticii israelieni.

Aliniindu-se cu Trump, Netanyahu a încercat să transforme criticile internaționale legate de acțiunile împotriva Hamas într-un avantaj pentru guvernul său. De asemenea, această manevră ar putea să genereze un sprijin mai mare pentru Netanyahu în Israel, cu atât mai mult cu cât războiul a devenit tot mai nepopular în rândul populației, iar el va trebui să concureze în viitoarele alegeri, programate pentru anul următor.

Totuși, planul prezidentului american care face referire la un stat palestinian poate provoca disensiuni în rândul partenerilor de Coaliție ai lui Netanyahu, care au o influență considerabilă asupra deciziilor guvernamentale.

Planul exercită presiune asupra Hamas

Nadav Shtrauchler, fost consilier al lui Netanyahu, a descris acordul ca fiind „avantajos de ambele părți”, menționând că acesta amplifică presiunea asupra Hamas și diminuează controlul internațional asupra Israelului. „Pentru el, este șah-mat. Este o mișcare foarte puternică,” a afirmat Shtrauchler, având în vedere că Netanyahu ar putea intra în campania electorală având ostaticii eliberați și cu un plan pentru normalizarea relațiilor cu țările arabe.

În plus, propunerea lui Trump, acceptată de liderii din lumea arabă, solicită puțin de la Israel pe termen scurt, în timp ce toată presiunea revine asupra Hamas. Aceasta din urmă este rugată să elibereze ostaticii și să-și dezarmeze forțele în schimbul încetării asediului asupra Gazei.

Potrivit declarațiilor lui Netanyahu, armata israeliană va rămâne în Gaza, retrăgându-se abia atunci când o forță internațională va prelua controlul. Premierul a subliniat că Israelul va continua să aibă controlul securității în regiune, fără a oferi un termen clar pentru retragere.

Critici din partea Coaliției

Parteneri din cadrul Coaliției lui Netanyahu, cum ar fi Bezalel Smotrich, au denunțat planul lui Trump ca fiind o „iluzie politică”, afirmând că poate compromite realizările de pe teren. În ciuda celor 66% dintre israelieni care consideră că trebuie să se pună capăt conflictului, Netanyahu riscă o fractură în cadrul susținerii politice.

Războiul din Gaza, declanșat după atacul Hamas din octombrie 2023, a pierdut sprijin semnificativ în rândul populației. Un sondaj recent arată că o mare parte dintre israrelieni, inclusiv 48% dintre cei care se consideră de dreapta, susțin încetarea ostilităților.

Alianțe strategice și viitor incert

Israel se confruntă cu o izolare internațională, în timp ce câțiva dintre aliații săi recunosc statul palestinian. Această mișcare duce la creșterea tensiunilor și la impunerea de sancțiuni asupra guvernului israelian. Hamas, pe de altă parte, are opțiuni limitate: poate accepta planul lui Trump sau poate lua decizii riscante.

Planul nu prezintă, totuși, o cale clară către statalitate, subliniind că, după reconstrucția Gazei și reformele autorităților palestiniene, condițiile ar putea fi „îndeplinite”.

În concluzie, Netanyahu se află într-o poziție complicată: deși este de așteptat ca planul său să atragă sprijin internațional, el ar putea să piardă influența în cadrul Coaliției de dreapta, astfel complicând serios scenariul său politic pe termen lung.