Provocări pentru Dosarul Siturilor Arheologice din Dobrogea
Dosarul care vizează siturile arheologice din Dobrogea, ce fac parte din frontiera fortificată a Imperiului Roman, întâmpină numeroase obstacole în procesul de includere pe lista UNESCO. Aceasta se datorează complexității sale transnaționale, în contrast cu succesul obținut în cazul dosarului cetăților dacice, care a fost deja acceptat de organizația internațională. Declarațiile au fost făcute miercuri, de Felix Marcu, președintele Comisiei Naționale Limes, în cadrul unei conferințe de presă.
Felix Marcu a fost prezent la Tulcea, unde s-a desfășurat a XIII-a ediție a Forumului Limes. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ‘Gavrilă Simion’, sub egida Ministerului Culturii. El a explicat că, în urma unui studiu realizat în 2017, au fost identificate vestigii importante din România, care au fost împărțite în două segmente de limes: cel dacic și cel Est-Dunărean.
„Sectorul estic al Dunării reprezintă continuarea sectorului vestic, care a fost inclus în 2023. Germania, Austria și Slovacia și-au înscris deja porțiunile, în timp ce Ungaria are încă o porțiune neacceptată”, a adăugat președintele Comisiei. Marcu a subliniat că diferența dintre cele două dosare provine din natura lor: în timp ce dosarul dacic este exclusiv românesc, dosarul Est-Dunărean este o colaborare între România și alte țări din zonă, precum Serbia, Bulgaria și Croația.
Cetățile romane din Dobrogea, ca și altele înregistrate în dosarul Est-Dunărean, sunt mai puțin studiate, deseori acoperite de situri mai recente din perioada bizantină. „Lucrul într-un dosar transnațional adaugă complexitate, mai ales din perspectiva standardizării cerută de UNESCO. Managementul acestuia necesită o organizare riguroasă”, a explicat expertul.
Ungaria s-a retras din acest demers în 2023, argumentând motive administrative, iar reprezentanții fiecarei țări pot decide oricând să participe la procesul UNESCO. Conform declarațiilor, cea mai semnificativă activitate desfășurată până acum a fost cartografierea cetăților, inclusiv prin metode aeriene, dar provocările administrative se dovedesc dificile.
„Sprijinul autorităților este esențial. Fără planuri urbanistice și reguli clare, menținerea autenticitații siturilor devine o provocare, în special în condițiile administrării în 16 județe și 200 de comune”, a precizat Marcu.
Tulcea, un județ cu un patrimoniu arheologic extrem de valoros, rămâne subexploatat din punct de vedere turistic. De altfel, cinci din cele zece situri arheologice din România incluse în proiectul „Danube Limes Brand” se află în zona nord-dobrogeană. Proiectul are ca scop extinderea și protejarea siturilor romane, promovând o abordare unitară a conservării acestora.
În concluzie, Limes, frontiera fortificată a fostului Imperiu Roman, care se întindea pe aproape întreaga Europă, are în România cel mai lung sector de acest tip. Eforturile pentru includerea siturilor din Dobrogea în patrimoniul mondial UNESCO continuă, fiind esențiale pentru recunoașterea și protejarea acestei moșteniri istorice valoroase.
