Turul prezidențial din 2024, o redefinire a politicii românești
Prezența votanților a depășit 52% în primul tur, marcând o schimbare surprinzătoare în peisajul electoral.
Pe 24 noiembrie 2024, România a trăit un prim tur al alegerilor prezidențiale în care întreaga societate a fost zguduită de rezultate neprevăzute. Candidatul independent Călin Georgescu a reușit să se impună, obținând primul loc, urmat de Elena Lasconi, reprezentanta USR. Marcel Ciolacu, candidatul PSD, a avut un parcurs foarte apropiat de locul doi, dar a ratat intrarea în turul secund, în timp ce Nicolae Ciucă (PNL) a înregistrat unul dintre cele mai slabe rezultate pentru un candidat liberal.
Acest rezultat a fost perceput ca un eșec sever pentru partidele mari și un indiciu al frustrărilor acumulate în rândul populației. Analiștii au subliniat, de asemenea, diferențele semnificative între votul din țară și cel din diaspora, unde Georgescu și Lasconi au strâns procente considerabile comparativ cu candidații tradiționali.
Acuzații de manipulare și anularea alegerii
În zilele care au urmat, acuzațiile de influență externă și manipulare în mediul online au devenit subiect de intensă dezbatere. Președintele Klaus Iohannis a decis să facă publice rapoarte ale serviciilor de informații, care semnalizau o campanie orchestrată din Rusia, desfășurată prin platforme precum TikTok și Telegram, în sprijinul lui Călin Georgescu.
Informațiile făcute publice au arătat că micro-influencerii erau plătiți pentru a răspândi mesaje favorabile lui Georgescu, tactici similare fiind folosite anterior de Rusia în Ucraina.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a hotărât anularea primului tur electoral, stabilind că unul dintre candidați a beneficiat de un „tratament preferențial” în online, afectând astfel rezultatul alegerilor. Agențiile internaționale au calificat această decizie drept un precedent în Uniunea Europeană.
Atât Călin Georgescu, cât și Elena Lasconi au contestat ferm hotărârea, acuzând instanța de o „lovitură de stat judiciară” și avertizând asupra riscurilor pe termen lung. Astfel, în România a izbucnit o dezbatere aprinsă: unii văd anularea ca o protecție a democrației, pe când alții o consideră o intervenție excesivă în afacerile politice.
Reorganizarea electorală și ascensiunea lui Nicușor Dan
După anularea turului, legislația electorală a fost revizuită, iar alegerile au fost reprogramate pentru 4 mai 2025 (turul I) și 18 mai 2025 (turul II). Aceasta a impus un nou start, cu candidaturi și campanii reluate de la zero.
În primul tur din 2025, George Simion și Nicușor Dan au avansat în runda finală, într-un context electoral tensionat, dominat de subiecte precum corupția, relația cu Uniunea Europeană și conflictul din Ucraina.
Cel de-al doilea tur, ce a avut loc pe 18 mai, s-a soldat cu victoria lui Nicușor Dan, care a învins candidatul naționalist George Simion, devenind pe 26 mai al cincilea președinte al României post-1989. Rezultatul a fost salutat de presa internațională ca o „victorie a forțelor pro-europene” în urma unui an plin de incertitudini și influențe externe.
Un an mai târziu: realități și reforme
Un an după tumultuosul tur din noiembrie 2024, efectele sunt încă resimțite în peisajul politic. Încrederea în instituții a avut de suferit, iar noua coaliție de guvernare se confruntă cu efectele destabilizatoare ale evenimentelor de atunci.
Raportările serviciilor de informații și apelurile pentru reglementarea platformelor sociale au readus în discuție necesitatea transparenței în promovarea politică online.
Președintele Nicușor Dan a adus în atenția liderilor europeni „dosarul anulării alegerilor”, argumentând că Parchetul a demonstrat influența rusă în procesul electoral din 2024 și angajându-se ca un astfel de incident să nu se repete.
Această situație complexă a generat o dezbatere publică esențială despre viitorul democrației în România și despre modul în care integrarea în Uniunea Europeană poate sprijini stabilitatea și transparența instituțiilor.
