Judecătorul Mihai Cătălin Constantin, care face parte din completul 6 de Contencios Administrativ și Fiscal al Curții de Apel Ploiești, a fost desemnat să analizeze una dintre cererile prin care se solicită desființarea Deciziei CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024. Aceasta viza anularea alegerilor prezidențiale.
Inițial, magistratul a solicitat retragerea din dosar, invocând o cerere de recuzare formulată de Parchetul Curții de Apel. Cu toate acestea, cererea sa de abținere, cât și solicitarea de recuzare, au fost respinse de colegi, iar cauza a rămas în competența sa.
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al CSM, a scris pe Facebook că recuzarea ar fi fost cerută deoarece magistratul „lăudase anterior pe grupuri ale judecătorilor soluția judecătorului Alexandru Vasile anulată de ICCJ”. Această afirmație nu a fost confirmată oficial. Reprezentanții Curții de Apel Ploiești au confirmat, în schimb, că cei doi judecători – Mihai Cătălin Constantin și Alexandru Vasile – sunt colegi de birou.
Pe 13 mai, judecătorul Constantin a decis că instanța de la Ploiești are competența legală și teritorială de a judeca această cerere. În motivare, acesta a invocat o decizie similară pronunțată de Curtea de Apel București în 2018, care a admis o acțiune ce viza anularea unei hotărâri a CCR.
CCR, obligată să prezinte documente în instanță
Curtea Constituțională a fost notificată oficial să transmită Curții de Apel Ploiești toate documentele care au stat la baza emiterii deciziei de anulare a alegerilor. Potrivit instanței, acestea sunt esențiale pentru judecarea cererii de suspendare a efectelor hotărârii CCR.
„Constată că pentru soluționarea cererii de suspendare a executării Deciziei CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 se impun a fi analizate înscrisurile încuviințate ca probă la cererea reclamantei, judecata cererii de suspendare urmând a fi amânată…”, se arată în decizia instanței.
Următorul termen este stabilit pentru data de 27 mai, când se va discuta atât cererea de suspendare, cât și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de reclamant.
Un caz singular în peisajul juridic actual
Până în prezent, peste 200 de acțiuni în instanță au fost înregistrate în întreaga țară, toate având ca obiect contestarea deciziei CCR privind anularea alegerilor. Cu excepția unei singure situații – decizia favorabilă emisă pe 24 aprilie de judecătorul Alexandru Vasile – toate au fost respinse. Soluția dată de Vasile a fost ulterior anulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a considerat că magistratul a depășit limitele legale, comițând un „exces de putere”.
Potrivit motivării sale, judecătorul Mihai Cătălin Constantin consideră că decizia CCR din 6 decembrie 2024 a depășit competențele instituției. El susține că hotărârea nu ar fi trebuit emisă fără o sesizare oficială și fără existența unor probe concludente.
„Semnificația juridică a celor decise astăzi este că judecatorul de la Ploiești, în răspăr în primul rând cu ICCJ, dar și cu celelalte câteva zeci de soluții similare ale curților de apel, consideră că are competența generală și materială de a verifica pe fond legalitatea Hotărârii nr. 32/6.12.2024, ca și când ar fi orice alt act administrativ emis de o autoritate administrativă”, a comentat avocatul Adrian Toni Neacșu.
Context și reacții
Demersul juridic a fost inițiat de o persoană care s-a aflat în legătură directă cu o rețea informală de contestatari, coordonată – potrivit unei investigații SNOOP.ro – de fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte, devenită influencer online. Aceasta a oferit îndrumări publicului privind deschiderea acțiunilor în instanță și se numără printre cei care au formulat contestații.
Dosarul acesteia a fost înregistrat pe 11 aprilie la Curtea de Apel Suceava, urmând să fie judecat pe 20 mai.
