Critici la noul buget al Uniunii Europene
Kata Tüttő, politiciană din Ungaria, a evaluat recent propunerea de buget european pentru perioada 2028-2034, anunțată de Comisia Europeană, și nu s-a ferit să-și exprime nemulțumirea. Într-un interviu acordat rețelei European Newsroom, din care face parte agenția EFE, Tüttő a subliniat faptul că majoritatea fondurilor ar urma să fie gestionate de statele membre, ceea ce ar putea afecta grav ajutoarele pentru agricultură, în timp ce bugetul destinat securității și apărării va crește semnificativ.
Comisia Europeană propune un buget total de 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu actuala alocare. Executivul comunitar își propune să simplifice structura, introducând în premieră un fond singular de 865 de miliarde de euro, destinat să reunească finanțările pentru diverse domenii precum agricultură, pescuit și migrație. Fiecare stat membru va primi o alocare specifică, dar plățile vor fi efectuate de Bruxelles doar după ce țările vor prezenta planuri naționale și regionale, condiționate de anumite reforme.
După ce aceste planuri vor fi aprobate, guvernele vor avea libertatea de a distribui resursele așa cum consideră de cuviință, ceea ce generează, conform lui Tüttő, o concurență dăunătoare dintre regiuni și agricultori. Aceasta a comparat situația cu „Jocurile Foamei”, afirmând că acum, mai mult ca niciodată, orașele și regiunile trebuie să lupte între ele și cu propriile guverne pentru a obține o parte din bugetul comun.
Critici asupra Politicii de Coeziune
Conform Tüttő, noul plan bugetar amenință să „dizolve Politica de Coeziune”, o componentă esențială dedicată reducerii disparităților dintre regiuni. Ea a subliniat că această abordare transformă politica, crucială pentru stabilitatea pe termen lung, într-un element secundar.
Tüttő a reproșat liderului Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că nu înțelege importanța acestei politici și că are intenția de a modifica tratatele europene. „Trebuie să rămână o politică independentă, nu parte a unui sistem care favorizează o luptă internă între statele membre”, a insistat ea, subliniind nevoia de unitate în fața acestei provocări.
Politiciana a refuzat să comenteze cifrele din buget din cauza „confuziei” generate de propuneri și a subliniat că, dacă se va negocia pe baza numerelor, se va pierde esența Politicii de Coeziune. De aceea, a făcut apel la unire între primarii marilor orașe, guvernele naționale și Parlamentul European pentru a proteja aceste fonduri.
Tüttő a amintit și de scrisoarea semnată de 14 țări UE, printre care se numără România, care pledează pentru alocarea de fonduri specifice pentru Politica de Coeziune. Această inițiativă sugerează că România, împreună cu alte state, rămâne angajată în grija pentru echilibrul regional și pentru reducerea inegalităților.
În fața acestor provocări, viitorul Politicii de Coeziune rămâne incert, iar actorii europeni ar trebui să colaboreze pentru a găsi soluții care să asigure stabilitatea și dezvoltarea regiunilor defavorizate.
