Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen: o provocare majoră pentru Comisia Europeană

Pe 10 iulie 2025, europarlamentarii se vor reuni pentru a vota o moțiune de cenzură care ar putea duce la demisia președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Un astfel de scenariu ar putea avea efecte devastatoare asupra întregii echipe executive europene.

Pentru ca moțiunea să fie adoptată, este necesară obținerea a două treimi din voturile exprimate, ceea ce înseamnă sprijinul mai multor membri ai Parlamentului European. Aceasta stă sub semnul întrebării, având în vedere istoria similară a Comisiei conduse de Jacques Santer, care a dus la demisia acestuia și a echipei sale în 1999, în urma pierderii sprijinului din partea socialiștilor europeni.

Totuși, votul de joi va acționa ca un semnal de alarmă pentru von der Leyen. Sursa citată subliniază că inițierea unei moțiuni de cenzură nu este un proces complicat, necesitând doar 72 de voturi. Moțiunea actuală a fost concepută de politicieni din extremă dreaptă, ceea ce ar putea determina partidele de centru să colaboreze în respingerea ei. Liderul grupului parlamentar european al Partidului Popular European, Manfred Weber, a descris extremismul de dreapta ca fiind „marionete ale președintelui rus Vladimir Putin”.

O amenințare reală pentru von der Leyen ar putea proveni din pierderea suportului din partea liberalilor și a partidelor social-democrate, ceea ce ar complica în mod semnificativ realizarea agendei sale legislative. Mario Draghi, fost guvernator al Băncii Centrale Europene, a afirmat recent că Europa se confruntă cu o „agonie lentă”, iar von der Leyen trebuie să navigheze cu precauție în această situație delicată.

În plus, pe frontul migrației, Comisia se află sub presiune. Inițiativa von der Leyen de a propune o nouă directivă care să faciliteze deportările migranților se lovește de opoziția centrului-stângă. Premierul danez Mette Frederiksen a recunoscut dificultățile întâmpinate în adoptarea directivei de returnare.

Această confruntare politică nu reprezintă, așadar, sfârșitul provocărilor pentru von der Leyen în relația cu Parlamentul European, ci mai degrabă începutul unor probleme mult mai complexe.

Important de menționat este că moțiunea de cenzură a fost semnată de mai mulți europarlamentari români, printre care și Gheorghe Piperea (AUR), cunoscut pentru activitățile sale în domeniul avocaturii și pentru generarea unor venituri substanțiale din această profesie. În același timp, premierul ungar Viktor Orbán a solicitat demisia Ursulei von der Leyen, afirmând în cadrul unui mesaj public că „este timpul să plece.” Această situație complicată ar putea să redefinească viitorul Comisiei Europene și să schimbe cursul politicii europene pentru mulți ani de acum înainte.