Deși este o specie protejată la nivel european, capra neagră poate fi vânată legal în România, inclusiv în județul Neamț, unde specialiștii atrag atenția că efectivele sunt în scădere alarmantă.
Capra neagră (Rupicapra rupicapra), unul dintre simbolurile Carpaților, continuă să fie în centrul unei dispute între autorități și activiștii de mediu. În timp ce statul susține că vânătoarea controlată aduce venituri esențiale pentru sectorul silvic, ecologiștii avertizează că presiunea asupra acestei specii ar putea deveni ireversibilă.
Conform celor mai recente date oficiale, în România trăiesc aproximativ 7.000 de exemplare, răspândite în 98 de fonduri de vânătoare din 16 județe montane. Cota de vânătoare aprobată pentru sezonul 2025-2026 este de 664 de exemplare – o cifră în creștere comparativ cu anii anteriori.
În județul Neamț, autoritățile au aprobat recoltarea a 12 capre negre, dintre care 7 vor fi vânate pentru trofeu. Cele mai multe exemplare vor fi împușcate în fondurile cinegetice Telec (4), Bicăjel, Tarcău și Măieruș (câte 2), iar în Floarea și Schit, câte un exemplar.
Vânătoarea este permisă doar pe baza unei autorizații speciale și într-un interval clar stabilit – între lunile septembrie și decembrie. În general, vânătorii sunt turiști străini dispuși să plătească sume între 1.500 și 3.800 de euro, în funcție de trofeu. Evaluarea acestora se face după criterii precum dimensiunea și forma coarnelor, dar și aspectul general al capului.
Ecologiștii avertizează însă că datele oficiale nu reflectă realitatea din teren. „Capra neagră este deja rară în multe dintre traseele turistice din Ceahlău. Orice intervenție, oricât de bine intenționată, trebuie făcută cu maximă prudență. Nu putem transforma o specie emblematică într-un trofeu de lux”, susține unul dintre biologii care au contribuit la monitorizarea faunei din zona Bicazului.
Criticii consideră că această practică nu mai are justificare științifică în contextul actual. „Populațiile sunt fragile, iar datele oficiale sunt adesea umflate pentru a justifica cote mai mari. În realitate, vedem din ce în ce mai puține capre negre în libertate”, avertiza, recent, un reprezentant al unei organizații de conservare.
Capra neagră este recunoscută pentru agilitatea ei remarcabilă și capacitatea de adaptare la mediul alpin. Blana își schimbă culoarea în funcție de anotimp – galben-roșiatică vara și brun-închis iarna – un avantaj pentru camuflaj. Ambele sexe au coarne, dar masculii se remarcă prin dimensiuni mai mari și o curbură accentuată. Durata medie de viață a speciei este de aproximativ 20 de ani.
Specia are o semnificație aparte pentru România și datorită unui record mondial – în 1934, un vânător a recoltat în Munții Făgăraș un exemplar care a fost omologat la Berlin cu 141,10 puncte C.I.C. Opt dintre cele mai valoroase zece trofee de capră neagră din lume provin din România.
Deși legală și reglementată, vânătoarea acestei specii stârnește reacții tot mai critice, mai ales în județele unde biodiversitatea este un pilon esențial al turismului. „Capra neagră este deja rară în multe dintre traseele turistice din Ceahlău. Nu putem transforma o specie emblematică într-un trofeu de lux”, susțin specialiștii.
Controversa în jurul vânătorii caprei negre continuă să crească, alimentată de discrepanțele dintre cifrele oficiale și observațiile din teren. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reevalua această practică, ținând cont de avertismentele venite din partea mediului științific și a societății civile.
