Vernon Smith devine Doctor Honoris Causa la ase
Miercuri seara, în Aula Magna a Academiei de Studii Economice, prof. dr. Vernon Smith, laureat al Premiului Nobel, a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa. Această distincție i-a fost conferită de prof. Claudiu Herțeliu, decanul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.
Vernon Smith este un economist american bine cunoscut și apreciat, adesea considerat unul dintre pionierii economiei experimentale. Această ramură a economiei utilizează experimente de laborator pentru a examina cum funcționează piețele și cum iau oamenii decizii.
Distincția Nobel i-a fost acordată pentru contribuția sa semnificativă prin transformarea experimentelor de laborator într-un instrument valid de analiză a mecanismelor economice, cum ar fi licitațiile, prețurile și cooperarea. Smith a demonstrat că multe teorii economice pot fi verificate practic, în condiții controlate, nu doar bazate pe raționamente teoretice sau calcule complexe.
Una dintre ideile fundamentale ale lui Smith este că instituțiile au un impact mai mare asupra rezultatelor economice decât oamenii înșiși. El a realizat experimente care au arătat că, în prezența unor instituții solide, chiar și indivizi cu abilități medii pot obține rezultate remarcabile.
De asemenea, Smith atrage atenția asupra inversului acestei idei: dacă instituțiile sunt slabe, chiar și cele mai inteligente persoane pot produce rezultate nefavorabile. Această observație este extrem de relevantă în contextul politicilor publice, demonstrând importanța cadrelor instituționale în economii.
Experimentele sale și implicațiile pentru politica economică
Despre economia piețelor, Smith subliniază o prejudecată frecvent întâlnită: ideea că acestea funcționează doar dacă actorii economici sunt raționali și bine informați. El a realizat un experiment simplu în care studenți fără experiență în tranzacționare au fost puși în roluri de cumpărători și vânzători. Spre surpriza tuturor, în scurt timp, prin negocieri timide și impulsuri momentane, piețele au început să graviteze către prețul de echilibru, în care regulile jocului au dovedit a fi suficiente.
Smith a reușit să evidențieze și fenomenul bulelor speculative prin experimente bazate pe „acțiuni” cu o valoare fundamentală clar definită. Deși participanții știau exact valoarea reală, prețurile acestei acțiuni au crescut mai sus decât fundamentul, formând o bulă care ulterior s-a prăbușit. Observația sa s-a repetat și în runde consecutive, evidențiind o slăbiciune umană persistentă.
Concluzia trasă de Smith este una esențială pentru formularea politicilor publice: nu întotdeauna oamenii sunt cauza problemelor economice. De cele mai multe ori, provocarea ține de structura și funcționarea mecanismelor instituționale. Prin schimbarea regulilor unei licitații sau a modului în care funcționează o piață, se poate transforma în mod semnificativ comportamentul economic al indivizilor. Uneori, diferența dintre eficiență și haos poate fi determinată de o simplă modificare în regulament.
În discursul său din cadrul ceremoniei, Vernon Smith a evocat lucrarea lui Adam Smith, un alt mare economist considerat fondator al economiei politice. Mulți cunosc celebrele sale lucrări, precum „Teoria sentimentelor morale” și „O anchetă asupra naturii și cauzelor avuției națiunilor.” Aceasta din urmă se dovedește a fi capodopera sa, marcând începuturile economiei moderne ca disciplină academică.
