Președintele Nicușor Dan a participat, ca observator, la prima reuniune a Board of Peace, inițiativă lansată de Statele Unite și de președintele Donald Trump pentru pace în Gaza. Șeful statului a explicat de ce România a ales să fie prezentă la acest format, ce angajamente și-a asumat în plan umanitar și cum vede criticile privind apropierea de Washington, pe fondul dezbaterilor interne despre Curtea Constituțională, pensiile magistraților și absența de la forumuri precum Davos sau München.
România, observator la Board of Peace pentru Gaza
În debutul declarațiilor, Nicușor Dan a subliniat că România a venit la Washington nu pentru imagine, ci pentru securitate și continuitatea relației strategice cu SUA:
- Președintele Nicușor Dan a participat, ca observator, la prima reuniune a Board of Peace, inițiativă lansată de Statele Unite și de președintele Donald Trump pentru pace în Gaza. Șeful statului a explicat de ce România a ales să fie prezentă la acest format, ce angajamente și-a asumat în plan umanitar și cum vede criticile privind apropierea de Washington, pe fondul dezbaterilor interne despre Curtea Constituțională, pensiile magistraților și absența de la forumuri precum Davos sau München.
- România, observator la Board of Peace pentru Gaza
- Ajutor umanitar pentru Gaza: copii răniți, ambulanțe și reparații de școli
- Relația cu SUA: „nu se decide la o discuție de culoar”
- Controversa CCR și pensiile magistraților: „judecătorii trăiesc în mijlocul societății”
- De ce nu Davos și München, dar da Washington?
- Gafa de protocol a lui Donald Trump: „Nu e timpul trecut. Se mai întâmplă”
- „O relație extrem de matură” cu Statele Unite
- Concluzie: prezență la masa deciziilor, într-o lume tensionată
„Bună seara! Board of Peace – o ședință importantă cred, prima a acestei noi organizații la care România este observator, nu membru. Este o inițiativă a Statelor Unite și a Președintelui Trump, pentru pace în Gaza.
De ce e important ca România să fie parte, ca observator, la această inițiativă – pentru că trăim într-un context de securitate în care e important să fii prezent, pentru ca tu însuți să ai securitate, și pentru că Statele Unite sunt Partenerul Strategic al României, și pentru că România are o tradiție de a colabora, de a fi prezentă în Orientul Mijlociu, și este o inițiativă cât se poate de concretă, realizabilă, a restabili pacea în regiune.”
Mesajul politic este clar: Bucureștiul își consolidează profilul de actor implicat în dosarul Orientului Mijlociu, nu doar prin discurs, ci și prin proiecte umanitare și de reconstrucție.
Ajutor umanitar pentru Gaza: copii răniți, ambulanțe și reparații de școli
Președintele a amintit că România este deja implicată în operațiuni de sprijin pentru civilii palestinieni, în special pentru copii bolnavi sau răniți:
„Așa cum am spus în discursul pe care l-am avut, România a ajutat deja în plan umanitar și s-a angajat să o facă mai mult. Așa cum am spus, noi deja, împreună cu Uniunea Europeană, cu Israel și cu Organizația Internațională a Sănătății, am scos copii din Gaza, bolnavi sau răniți, pe care i-am tratat fie în spitale din România, fie au fost transferați mai departe în spitale europene. Ne-am angajat să facem asta în continuare.
Ne-am angajat să ajutăm pentru restabilirea sistemului de urgență – ambulanțe, pompieri, toate astea – și cu donații de anumite materiale.
Deja dăm burse școlare pentru studenți palestinieni, ne-am angajat să continuăm să facem asta, și, în măsura posibilului, să contribuim la reparații de școli.”
Nicușor Dan a reamintit că România are experiență în misiuni post-conflict, inclusiv în sprijinirea instituțiilor civile:
„Şi am făcut asta de-a lungul timpului în alte zone din lume, pentru situații post-conflict cum suntem în Gaza, să ajutăm la formația unor instituții – poliția locală de acolo, justiție, administrație publică – avem o experiență și putem să contribuim cu asta.”
În plus, șeful statului a remarcat și mobilizarea financiară a altor țări:
„Iar ca rezultat general al întâlnirii, mi se pare remarcabil că multe state, într-o situație financiară mai bună decât România, s-au oferit să contribuie, deci suntem în situația unei diplomații economice, în care state contribuie pentru stabilizarea unei părți de lume destul de apropiată geografic de România, și asta nu poate decât să ne bucure.”
Relația cu SUA: „nu se decide la o discuție de culoar”
Întrebat despre discuțiile avute cu oficiali americani, inclusiv cu senatorul Marco Rubio, președintele a fost clar: contactele politice sunt, în mare, de curtoazie, iar dosarele serioase se lucrează pe canale diplomatice:
„În tipul acesta de reuniuni, sunt mai mult chestiuni de politețe între diverșii participanți. Am discutat 1-2 minute cu multă lume de aici, din multe zone ale lumii, dar, în ceea ce privește relația cu Statele Unite, este o relație diplomatică, care se face prin Ministerul de Externe, prin consilieri, prin vizite ale miniștrilor aici, prin Ambasada României din Statele Unite, deci este un dosar care crește și care are multe paliere.”
Șeful statului a explicat că, în paralel cu prezența lui la Board of Peace, diplomații români continuă negocierile tehnice pe teme economice și de securitate:
„Nu, așa cum am răspuns, am vorbit un minut cu domnul Witkoff, am vorbit cu domnul Kushner, am vorbit cu Marco Rubio, am vorbit cu multă lume, că în jurul acestui eveniment au fost momente în care ăsta a fost setting-ul. Dar chestiunile serioase se fac la nivel diplomatic, deci asta a fost numai o chestiune de politețe.
În acest moment, dincolo de personalul ambasadei, pe care îl vedeți, chiar în acest moment sunt cel puțin cinci sau șase oficiali români care discută cu oficiali americani pe diferite paliere, și săptămâna viitoare vor fi alții, şi săptămâna următoare vor fi alții. Deci ăsta este modul în care discutăm lucrurile.”
Controversa CCR și pensiile magistraților: „judecătorii trăiesc în mijlocul societății”
Jurnaliștii au legat vizita la Washington de tensiunile interne privind decizia Curții Constituționale asupra pensiilor magistraților și de speculațiile despre influențarea votului unui judecător. Nicușor Dan a respins ideea unor intervenții asupra CCR:
„Judecătorii au fost numiți acolo, știți şi dumneavoastră, de Cameră, Senat, de Președinte, și, mai departe, mai puțin niște chestiuni absolut informale, nu cred că putem vorbi de influențe la nivelul judecătorilor Curții. Pe de altă parte, judecătorii Curții trăiesc în mijlocul societății și cred că, în chestiuni în care interpretarea poate să fie într-o parte sau alta, trebuie să te uiți și la societate ce dorește.”
Mesajul politic e dublu: pe de o parte, se insistă pe independența formală a Curții; pe de altă parte, președintele admite că presiunea opiniei publice contează în deciziile cu marjă de interpretare.
De ce nu Davos și München, dar da Washington?
Președintele a fost întrebat direct de ce a ales să meargă la Board of Peace, după ce a absentat la Davos și la Conferința de Securitate de la München. Răspunsul a fost unul de prioritizare strategică:
„Da. Faptul că n-am mers anul ăsta nici la Davos, nici la München nu înseamnă că nu ne vom duce peste un an sau peste doi, când o să avem fie niște discuții, fie niște proiecte, fie niște mesaje de transmis. De ce am venit aici? Am venit pentru că este, cum am spus mai devreme, o inițiativă a Partenerului nostru Strategic și este o chestiune de securitate, în condițiile în care, în lumea actuală, toate lucrurile sunt legate între ele. Participăm la Coaliția de Voință, de exemplu, pentru că ne interesează securitatea Europei și e important să fim acolo unde se iau decizii.”
În contextul criticilor apărute în spațiul public, Nicușor Dan spune că prezența la Washington e parte dintr-o strategie mai largă:
„V-am explicat de ce am venit. Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite – ăsta e motivul pentru care am venit. Bineînțeles, în subtext se pune întrebarea pe care am auzit-o încă din campania electorală „Cum alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană?”. Și răspunsul meu încă din campania electorală a fost: nu alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană. Avem și într-o parte, și în alta, încercăm să fim parteneri corecți în toate parteneriatele pe care le avem, iar aici Comisia Europeană însăși a fost reprezentată.”
Gafa de protocol a lui Donald Trump: „Nu e timpul trecut. Se mai întâmplă”
Un episod savuros, intens comentat în mediul online, a fost momentul în care președintele Donald Trump l-a prezentat pe Nicușor Dan drept „premierul României”.
Întrebat cum vede această gafă de protocol, șeful statului a răspuns relaxat:
„Nu e timpul trecut. Se mai întâmplă, da.”
Replica, scurtă și autoironică, sugerează că Administrația Prezidențială nu intenționează să transforme momentul într-un incident diplomatic, ci mai degrabă într-o glumă de context.
„O relație extrem de matură” cu Statele Unite
Președintele a fost chestionat și despre schimbarea de ton venită de la Washington la adresa României, după criticile din trecut ale unor lideri americani. Nicușor Dan pune schimbarea pe seama muncii constante pe toate palierele relației bilaterale:
„Toate eforturile, pe toate palierele, pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme: ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere. Toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite.”
Mesajul principal: relația București–Washington este prezentată ca una stabilă, pragmatică și construită în timp, dincolo de episoadele punctuale sau de retorica unor politicieni.
Concluzie: prezență la masa deciziilor, într-o lume tensionată
Dincolo de formula diplomatică, participarea României ca observator la Board of Peace înseamnă două lucruri:
- Un semnal de loialitate față de Partenerul Strategic american, într-un dosar sensibil – Gaza.
- O încercare de a-și consolida profilul extern, prin implicare în reconstrucție, sprijin umanitar și formarea de instituții civile în zone post-conflict.
În același timp, președintele insistă că România nu trebuie să fie pusă în situația de a „alege” între SUA și Uniunea Europeană, ci să rămână un partener credibil în ambele tabere.
