Strategia Uniunii Europene privind gazul rusesc, între voință politică și realitate
Europarlamentarul PNL, Virgil Popescu, subliniază importanța unei acțiuni ferme din partea Uniunii Europene pentru a reduce treptat dependența de gazul rusesc. În cadrul unei postări pe rețelele sociale, Popescu susține că este esențial să se acționeze cu o viziune unitară, prin consolidarea monitorizării vulnerabilităților energetice și revizuirea reglementărilor existente.
Deși Uniunea Europeană afirmă că dorește să renunțe la gazul rusesc, întrebările persistă. ”Există cu adevărat voinţă politică, la nivelul Uniunii Europene, de a renunța definitiv la gazul rusesc?” a întrebat el comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, în timpul unei sesiuni comune a două comisii europene.
Popescu a adăugat că această întrebare este absolut necesară, având în vedere că, în prezent, unele state membre continuă să importe gaze naturale lichefiate din Rusia, ceea ce contrazice dorința de a scăpa de astfel de surse de energie.
Fost ministru al Energiei, Popescu a accentuat că o abordare coerentă este vitală. El propune nu doar reanalizarea Regulamentului (UE) 2017/1938 privind securitatea aprovizionării, ci și căutarea unor surse alternativă de aprovizionare. Numai așa Uniunea Europeană poate construi o piață energetică liberă și competitivă, capabilă să asigure prețuri accesibile pentru consumatori și industrie.
Situația curentă ridică semne de întrebare despre angajamentul real al statelor membre în lupta împotriva dependenței de gazul rusesc. Este timpul ca Uniunea Europeană să treacă de la vorbe la fapte.
