Ultimul an a fost marcat de încercări eșuate de a negocia o pace durabilă în Ucraina, culminând cu o întâlnire pe 28 decembrie în Florida, între președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski. După discutarea termenilor de pace, Trump a avut și convorbiri telefonice cu lideri europeni, inclusiv pe Vladimir Putin. Cu toate acestea, ultimele evenimente sugerează că „planul de pace” propus a fost condamnat de la bun început, rămânând lipsit de șanse reale de succes.
Lavrov și sfârșitul planului de pace
Contextul în care s-a conturat planul de pace a fost unul tensionat. Moscova și Washingtonul au încercat să exploateze criza politică din Ucraina, generată de scandalul de corupție Mindici, pentru a-l constrânge pe Zelenski să accepte termeni mai puțin favorabili. Se vehiculează că primul draft al acestuia ar fi fost lucrat de Kirill Dmitriev, un negociator controversat al Kremlinului. După declanșarea scandalului pe 10 noiembrie, detalii despre planul de pace au fost publicate în mass-media pe 19 și 20 noiembrie. Deși sub presiune, Zelenski a rezistat, iar criza s-a soldat cu demiterea lui Andrii Yermak, șeful administrației prezidențiale, în urma unor percheziții ale procurorilor anti-corupție. De menționat este faptul că Yermak nu a fost acuzat de implicare în scandal, în timp ce Rustem Umerov, șeful Consiliului de Securitate și Apărare, a fost citat ca martor în dosar.
Revenind la negocierile de pace, este evident că obiectivele Moscovei sunt diametral opuse. Ivan Lavrov a afirmat că Ucraina va suporta consecințe severe pentru atacul cu drone asupra reședinței lui Putin, sugerând astfel că planul de pace al lui Trump este acum compromis. Această situație complicată nu este favorabilă pentru Zelenski, mai ales având în vedere că Trump alimentează mitul că Rusia este angajată în dialog. În ceea ce privește următorii pași, Rusia a anunțat formarea unor comisii de negociere, o strategie bine cunoscută care poate fi folosită pentru a evita progresul real în discuții.
Noua echipă de conducere a lui Zelenski
Cele mai recente numiri din aparatul de conducere de la Kiev sugerează o pregătire pentru continuarea conflicului, după ce Zelenski a concluzionat că o încetare a ostilităților este departe de a fi realizabilă. O numire semnificativă a fost cea a lui Kirill Budanov la conducerea administrației prezidențiale, fost șef al serviciului secret GUR, ceea ce poate aduce o serie de avantaje strategice.
Printre acestea se numără: întărirea relației cu armata, o viziune clară asupra conflictului, consolidarea echipei de negociere cu partenerii americani și o bună imagine publică, neafectată de scandaluri de corupție. Budanov are de asemenea o bună relație cu naționaliștii, ceea ce ar putea diminua tensiunile interne.
Pe lângă Budanov, alte schimbări importante includ demiterea lui Vasili Malyuk, șeful SBU, dar și transferuri de funcții care marchează o reorganizare strategică în fața provocărilor viitoare. De exemplu, Denis Șmygal, fost premier, va prelua Ministerul Energiei, venind la conducere Mykhailo Fedorov, un tânăr cu legături strânse la Zelenski.
Rusia și strategia de război de uzură
Pe fondul tensiunilor internaționale, Putin continuă să mizeze pe o strategie de război de uzură, având resursele necesare pentru a menține conflictul. Kremlinul caută să transforme Ucraina într-un stat marionetă, visând la o influență similară cu cea pe care a exercitat-o asupra Poloniei în istorie.
Putin nu a arătat semne de flexibilitate în privința suveranității Ucrainei, continuând să declare că obiectivele sale demilitarizarea și denazificarea sunt esențiale. Războiul din Ucraina a devenit mai complex, având în vedere recentele evenimente din Orientul Mijlociu care au distrat atenția liderilor occidentali. Chiar dacă Rusia se confruntă cu o creștere a deficitului economic, Putin rămâne optimist, bazându-se pe sprijinul Chinei și Iranului.
În fața acestor provocări, Putin pare să contureze o strategie de război menită să ceară concesii de la adversarii săi. Scenariile pentru 2026 variază de la o posibila capitulare a Ucrainei, la continuarea conflictului cu o intensitate mai redusă, însă Kremlinul nu pare să renunțe la obiectivele sale pe termen lung.
În ciuda incertitudinilor, perspectiva unui război redus la Manhattan are mari riscuri, iar Ucraina trebuie să se dovedească a fi mai adaptabilă și mai bine pregătită pentru o eventuală confruntare.
Acest text a fost extins de la un articol publicat în revista 22, no. 1/ , la 5 ianuarie 2026.
