Studii Revoluționare Despre Alzheimer: Patru Trasee Ce Creează Oportunități pentru Diagnosticare Timpurie
Cercetătorii de la UCLA Health au realizat o descoperire esențială în domeniul bolii Alzheimer, identificând patru trasee distincte care conduc la această afecțiune neurodegenerativă. Analizând dosarele medicale electronice a aproape 25.000 de pacienți, echipa oferă noi perspective asupra modului în care Alzheimer se dezvoltă, subliniind importanța înțelegerii progresiei bolii în raport cu diverși factori, nu doar în raport cu riscurile izolate.
Studiul, apărut în revista eBioMedicine, a utilizat date longitudinale din baza de date University of California Health Data Warehouse și a fost validat în cadrul programului național All of Us Research Program. Acest demers reprezintă un pas important în direcția identificării de metode inovatoare pentru diagnosticarea timpurie a bolii Alzheimer.
Cercetarea de la UCLA a fost diferită de studiile anterioare, care au abordat riscurile individuale, și a cartografiat secvențele diagnostice, scoțând în evidență modul în care diverse afecțiuni pot evolua treptat către Alzheimer. „Am descoperit că traiectoriile în mai mulți pași pot indica factori de risc mai mari pentru boala Alzheimer decât afecțiunile individuale. Înțelegerea acestor trasee ar putea schimba fundamental modul în care abordăm detectarea timpurie și prevenția”, a afirmat Mingzhou Fu, doctorand în informatică medicală la UCLA și autor principal al studiului.
Cercetătorii au evidențiat patru mari clustere de traiectorii:
- Traseul sănătății mintale: Implică afecțiuni psihiatrice care conduc către declin cognitiv.
- Traseul encefalopatiei: Se referă la disfuncții cerebrale progresive.
- Traseul deteriorării cognitive ușoare: Marcat de o scădere treptată a capacității cognitive.
- Traseul bolilor vasculare: Reprezintă afecțiuni cardiovasculare ce cresc riscul de demență.
Fiecare dintre aceste trasee a fost asociat cu trăsături demografice și clinice diferite, sugerând că anumite populații ar putea fi mai vulnerabile la căi specifice de progresie. De exemplu, analiza a arătat că aproximativ 26% dintre progresiile diagnostice prezentau o ordine constantă; hipertensiunea a precedat adesea episoadele depresive, care ulterior au crescut riscul pentru Alzheimer.
„Recunoașterea acestor modele secvențiale, în locul concentrării pe diagnostice izolate, i-ar putea ajuta pe clinicieni să îmbunătățească diagnosticul bolii Alzheimer”, a declarat dr. Timothy Chang, profesor asistent de neurologie la UCLA Health. Când au fost validate într-o populație independentă, aceste traiectorii au prezis riscul de Alzheimer mai exact decât diagnisticile individuale. Aceasta sugerează că medicii ar putea folosi modelele respective pentru a identifica pacienți cu risc crescut și a dezvolta intervenții personalizate.
Valabilitatea acestor modele a fost confirmată în cadrul All of Us Research Program, care reunește un eșantion divers și reprezentativ la nivel național. Echipa de cercetare a analizat 5.762 de pacienți, având la dispoziție 6.794 de traiectorii unice de progresie a bolii Alzheimer. Folosind metode computaționale avansate, inclusiv alinierea temporală dinamică, învățarea automată și analiza rețelelor, cercetătorii au reușit să cartografieze relațiile temporale dintre diagnostice și evoluția bolii Alzheimer.
Această cercetare oferă nu doar speranță, ci și un nou unghi asupra înțelegerii complexității bolii Alzheimer, deschizând calea către diagnostice mai precise și intervenții mai eficiente pentru pacienți în viitor.
