O descoperire revoluționară în lupta împotriva cancerului: O mutație genetică face oamenii mai vulnerabili decât primatele
Cercetările recente efectuate de echipa de la UC Davis Comprehensive Cancer Center din Statele Unite au scos la iveală o mutație genetică semnificativă care ar putea explica de ce sistemul imunitar uman este mai puțin eficient în combaterea tumorilor solide comparativ cu primatele non-umane. Această întorsătură a evenimentelor ar putea deschide calea către tratamente mai eficiente pentru cancer, conform unei publicații recente a agenției News.ro.
Un studiu publicat în revista Nature Communications a relevat o diferență genetică subtilă ce ține de structura unei proteine imunitare, denumită ligand Fas (FasL). Această variantă genetică conferă proteinei o vulnerabilitate specifică, care o predispune la dezactivare de către plasmină, o enzimă asociată cu dezvoltarea tumorilor. Interesant este că această caracteristică pare să fie unică pentru oameni, nefiind observată la primatele non-umane, cum ar fi cimpanzeii.
Potrivit dr. Jogender Tushir-Singh, autor principal al studiului, mutația din FasL ar fi explicat creșterea dimensiunii creierului uman, dar, în contextul cancerului, reprezintă un compromis periculos, deoarece permite anumitor tipuri de cancer să ocolească părți esențiale ale sistemului imunitar. FasL, o proteină de pe membrana celulelor imunitare, joacă un rol crucial prin inducerea apoptozei, un mecanism prin care celulele canceroase sunt distruse.
Cercetătorii au descoperit că o simplă modificare în structura genei umane, înlocuind un aminoacid cu unul diferit, produce o sensibilitate crescută a FasL la degradarea prin plasmină. Această enzimă apare adesea în tumorile solide agresive, precum cancerul de sân triplu negativ și cancerul ovarian.
Astfel, chiar și atunci când celulele imunitare sunt mobilizate împotriva tumorilor, FasL poate fi neutralizată, determinând o scădere semnificativă a eficienței imunoterapiilor. De ce este important? Cancerul de sân și alte tipuri de tumorile sanguine nu depind, de obicei, de plasmină pentru a se răspândi, spre deosebire de tumorile solide care fac un uz intensiv de aceasta.
Cu toate acestea, echipa de cercetare a identificat o soluție promițătoare: prin blocarea acțiunii plasminelor sau prin protejarea FasL de degradare, ar putea fi restabilită capacitatea acesteia de a distruge celulele canceroase. Aceste descoperiri pot conduce la noi direcții pentru îmbunătățirea tratamentelor oncologice existente.
Cercetătorii sugerează că asocierea actualelor terapii cu inhibitori de plasmină sau anticorpi special concepuți ar putea intensifica răspunsurile imune la pacienții afectați de tumorile solide. Dr. Tushir-Singh subliniază că „oamenii au o rată semnificativ mai mare de cancer decât cimpanzeii”, indicând astfel necesitatea de a învăța din biologia primatelor pentru a perfecționa tratamentele imunoterapice pentru cancerul uman.
Această descoperire marchează un pas semnificativ în adaptarea și îmbunătățirea terapiilor pentru tipurile de cancer influențate de plasmină, care, până în prezent, au fost extrem de dificile de tratat.
